Wurmbrand cu regele
S-au cunoscut, s-au indragit, s-au vizitat, s-au respectat …
Nu va spun o noutate daca va zic ceva: nenea Richard n-a fost un om obisnuit! Eu l-am poreclit odata “Richard, inima de leu!” Iata un exemplu care-mi da dreptate. Pavel Nicolescu, mi-a trimis niste copii ale unor documente de prin 1945. Au amprenta inconfundabila a “unicatului” …
(din revista “Prietenul, nr. 16, 31 Octombrie 1945)
Richard Wurmbrand la Congresul Cultelor din Romania, in anul 1945
Cuvantul nostru la Congresul Cultelor
La Bucuresti a avut loc in zilele de 16 si 17 Octombrie un congres al tuturor cultelor din tara. Evreii crestini, fideli invataturii Mantuitorului ca Imparatia Lui nu este in lumea aceasta, convinsi ca Isus este acelas ieri, azi si in vecii vecilor, asa ca indatoririle noastre, ale ucenicilor Lui este sa nu fim sub vremi, ci sa facem in toate imprejurarile unul si acelas lucru, singurul trebuitor, adica sa preamarim numele Lui si sa-I urmam pilda, au tinut sa ia parte la acest Congres, care a avut loc in incinta Parlamentului, pentru a aduce si acolo Cuvantul cel bun al lui Dumnezeu.
Delegatul nostru a primit cuvantul chiar in prima zi a Congresului, imediat dupa Eminenta Sa, Dr. Alexandru Safran, seful rabin. El a spus urmatoarele:
“Stiu ca este tarziu (era ora 1 cand i s-a dat cuvantul) si ca sunteti obositi. Nici nu as mai fi luat cuvantul daca si eu as fi avut sa va aduc banale salutari oficiale din partea vreunei organizatiuni. Dar eu cred ca atunci cand se intalnesc ucenici ai lui Isus, cei care-L iubesc pe Mantuitorul si-I slujesc, au mai mult de facut decat sa schimbe intre ei formule de curtoazie si cuvinte politicoase. In Scriptura spune ca “sfintii de pe pamant sunt toata bucuria noastra”. Si noi ne adunam aici cu bucurie pentru a spune adevarurile lui Hristos.”
“Sunt insarcinat sa iau cuvantul din partea Misiunii Bisericii Suedeze, care – continuand acitivitatea Bisericii Anglicane – lucreaza pentru raspandirea Evangheliei in mijlocul poporului evreu.” (Aplauze furtunoase.)
“De 2000 de ani cerul ofteaza dupa oile ratacite ale casei lui Israel. Isus, Fiul lui Dumnezeu, murind pe cruce pentru a ispasi pacatele noastre ale tuturor, lacrima cea mai amara si picatura de sange cea mai dureroasa, le-a varsat pentru acest obidit popor.” (Aplauze furtunoase.)
“Si avem nadejdea ca se va implini cuvantul scris in cartile vechilor prooroci ai evreilor ca ei isi vor intoarce privirile spre Cel pe care L-au strapuns si-L vor primi pe Isus”. (Aplauze furtunoase.)
Rabinii se scoala indignati, protesteaza, sar sa-l bata pe delegatul nostru si vor sa se retraga din incinta. Congresistii striga: Sa vorbeasca! Sa vorbeasca! Pastorul! Pastorul! Vacarmul devine general. Rabinii continua sa ceara sa se retraga cuvantul delegatului nostru. Mii de insi aclama pe delegatul nostru si cer sa fie lasat sa vorbeasca. Presedintele Congresului, P.S. Episcop Gafton, sta nemiscat. Prea Cuviosia Sa, Parintele Preot Burducea retrage cuvantul delegatului nostru, care paraseste calm trimbuna. La iesire este viu felicitat de toata asistenta. In sala, timp de zece minute continua vacarmul, se striga: “Sa vorbeasca Pastorul! Pastorul! Pastorul! Vrem sa auzim!”
Rabinii striga in sens contrar. La urma totul se linisteste si congresul isi continua lucrarile.
Pe noi ne bucura faptul ca, macar si in scurte cuvinte, Numele Domnului Isus a putut fi preamarit in Parlament, cu atat mai mult cu cat sedinta congresului a fost radiodifuzata.
Ne bucuram ca si de la aceasta tribuna, Dumnezeu, prin gura unui copil al Sau a indemnat poporul evreu la pocainta, l-a indemnat sa primeasca cu dragoste pe Isus, adevaratul lui Mesia.
——————–
Dumnezeu a spus:
“Atunci voi turna peste casa lui David si peste locuitorii Ierusalimului un duh de indurare si de rugaciune si isi vor intoarce privirile spre Mine pe care L-au strapuns. Il vor plange cum plange cineva pe singurul lui fiu si-L vor plange amarnic, cum plange cineva pe un intai nascut.” (Zaharia 12:10)
Nu este indestulator sa nu faci nici un rau – trebuie sa cauti sa faci tot binele posibil.
*
Clevetitorii sunt ca tigri: de acestia ne temem chiar cand se joaca.
*
Convingerea ca sunem pacatosi, deschide in inima noastra drumul spre credinta, spre har si spre alte daruri duhovnicesti.
**************************************
(din “Biserica si viermii neadormiti” de Mihai Urzica, pag. 296)
Richard Wurmbrand la Congresul Cultelor din Romania in anul 1945
In Romania, in 1945, marele rabin Safran, la un congres al tuturor cultelor, tinut la Bucuresti, sub ocarmuirea regimului comunist, a cerut in fata intregului Sinod al Bisericii Ortodoxe Romane si a reprezentantilor celorlalte culte, adunati la acel congres, sa se termine o data pentru totdeauna cu acuzatiunile aduse impotriva evreilor in legatura cu uciderea lui Iisus care, in realitate, a fost condamnat la moarte de procuratorul roman si nu de evrei, iar ca urmare ei nu poarta nici o raspundere.
Ca raspuns la cutezanta marelui rabin, s-a auzit atunci un glas care a rasunat in toata adunarea. Era glasul evreului misionar crestin Richard Wurmbrandt, care i-a strigat lui Safran (si celorlalti rabini prezenti) cateva cuvinte cu putere profetica: “Voi, care reprezentati Sinagoga si Il tagaduiti pe Mesia, pana nu veti sta in genunchi in fata Crucii si pana cand nu veti cere iertare Rastignitului pentru faradelegea comisa, nu vi se cade sa-I pomeniti numele!”
La aceste cuvinte, rostie, ca altadata de proorocii Vechiului Testament, tot clerul ortodox, de fata la acel congres hibrid, a izbucnit in ovatii si aplauze, in timp ce marele rabin si suita lui au parasit ostentativ adunarea, intr-o larma generala, iar congresul s-a spulberat.
from: http://barzilaiendan.wordpress.com/2007/11/26/wurmbrand-cu-regele/#more-338
Adaugă un comentariu