Pactus Legis Salicae
(Legea Salică)
În sfânta ziua de duminică, 30 ale lunii lui decembrie, maiestatea sa Regele Mihai I a săvârşit, la Castelul Săvârşin, Noul statul al Casei regale a României, prin care fiica sa cea mare principesa Margareta este desemnată succesorul său dinastic şi şef al Casei Regale, după moartea fostului suveran.
"Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic şi Şef al Casei Regale a României, după moartea mea", spusă-se în documentul semnat în cadrul unei ceremonii private, în ziua şi la ora când s-au împlinit exact şaizeci de ani de la actul abdicării forţate, petrecut la Palatul Elisabeta, în Bucureşti.
Se mai spune în actele regale că, "în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul României vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernământ", Regele Mihai cere (observaţi dară imperativul) Parlamentului "să renunţe la aplicarea legii salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astăzi, nici valorilor societăţii româneşti" şi nici voii măriei sale, aş adăuga eu.
"Până când aceste lucruri se vor întâmpla, Principesa Margareta va rămâne, după moartea mea, Şeful Casei Regale a României si Custode al Coroanei României", se mai spune în cel document.
Ce spune legea salică la care făcea referire Regele Mihai? Spune că, în conformitate cu art. 83 din Constituţia României din 1866, în lipsă de descendenţi în linie bărbătească ai regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai învârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora. Pe această bază, la 18 mai 1881, moştenitor al Coroanei României a devenit principele Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I.
Constituţia din 1866 conţine mai multe lucruri, are dedicat un întreg capitol Domnului şi Miniştrilor României. Să urmărim aceste vechi înscrisuri de stat.
CAPITOLUL II
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Domn
Art. 82.
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a resaritului.
Art. 83.
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d'intre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr'o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa de Art. 84. Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 84.
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca Adunarile s'ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la Art. urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.
Art. 85.
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca din intemplare ele au fost disolvate mai 'nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 86.
De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 87.
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul jurament: "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d'a mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului."
Art. 88.
Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa la Art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa formele prescrise la Art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite juramentul prescris prin Art. 87 din Constitutiunea de facia.
Art. 89.
Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile. Acestea aleg Regenta care va forma si tutela.
Art. 90.
Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
Art. 91.
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.
Art. 92.
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
Ce ministru a semnat actul de la Săvârşin? Până la urmă cred că ne jucăm de-a regele şi servanţii de parcă ar fi o poveste din Făt-frumos şi ţara de aur.
from: http://giconet.blogspot.com/2008/01/pactus-legis-salicae.html
În sfânta ziua de duminică, 30 ale lunii lui decembrie, maiestatea sa Regele Mihai I a săvârşit, la Castelul Săvârşin, Noul statul al Casei regale a României, prin care fiica sa cea mare principesa Margareta este desemnată succesorul său dinastic şi şef al Casei Regale, după moartea fostului suveran.
"Fiica mea cea mare, Principesa Margareta, va fi succesorul meu dinastic şi Şef al Casei Regale a României, după moartea mea", spusă-se în documentul semnat în cadrul unei ceremonii private, în ziua şi la ora când s-au împlinit exact şaizeci de ani de la actul abdicării forţate, petrecut la Palatul Elisabeta, în Bucureşti.
Se mai spune în actele regale că, "în cazul în care naţiunea română şi Parlamentul României vor considera potrivită folosirea monarhiei ca formă de guvernământ", Regele Mihai cere (observaţi dară imperativul) Parlamentului "să renunţe la aplicarea legii salice, care nu corespunde nici drepturilor din Europa de astăzi, nici valorilor societăţii româneşti" şi nici voii măriei sale, aş adăuga eu.
"Până când aceste lucruri se vor întâmpla, Principesa Margareta va rămâne, după moartea mea, Şeful Casei Regale a României si Custode al Coroanei României", se mai spune în cel document.
Ce spune legea salică la care făcea referire Regele Mihai? Spune că, în conformitate cu art. 83 din Constituţia României din 1866, în lipsă de descendenţi în linie bărbătească ai regelui, succesiunea tronului se va cuveni celui mai învârstă dintre fraţii săi sau coborâtorilor acestora. Pe această bază, la 18 mai 1881, moştenitor al Coroanei României a devenit principele Ferdinand de Hohenzollern, nepotul lui Carol I.
Constituţia din 1866 conţine mai multe lucruri, are dedicat un întreg capitol Domnului şi Miniştrilor României. Să urmărim aceste vechi înscrisuri de stat.
CAPITOLUL II
Despre Domn si Ministri
SECTIUNEA I
Despre Domn
Art. 82.
Puterile constitutionale ale Domnului sunt ereditare, in linie coboritore directa si legitima a Mariei Sele Principelui Carol I. de Hohenzollern Sigmaringen, din barbat in barbat prin ordinul de primogenitura si cu esclusiunea perpetua a femeilor si coboritorilor lor. Coboritorii Mariei Sele vor fi crescuti in religiunea ortodoxa a resaritului.
Art. 83.
In lipsa de coboritori in linie barbatesca ai Mariei Sele Carol I de Hohenzollern Sigmaringen, succesiunea Tronului se va cuveni celui mai in varsta dintre fratii sei sau coboritorilor acestora, dupa regulile statornicite in articolul precedent. Deca nici unul d'intre fratii sau coboritorii lor nu s'ar mai gasi in viata, sau ar declara mai dinainte, ca nu primesc Tronul, atunci Domnitorul va putea numi succesorul seu dintr'o dinastie suverana din Europa cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa de Art. 84. Deca nici una nici alta nu va avea loc, Tronul este vacant.
Art. 84.
La cas de vacanta a Tronului ambele Adunari se intrunesc de indata intr'o singura Adunare, chiar fara convocatiune, si cel mai tardiu pene in opt dile de la intrunirea lor, aleg un Domn dintr'o dinastie suverana din Europa occidentala. Presenta a trei patrimi din membri cari compun fia-care din ambele Adunari, si majoritatea de duoe treimi a membrilor presenti sunt necesare pentru a se putea procede la acesta alegere. La cas cand Adunarea nu se va fi facut in termenul mai sus prescris, atunci in a noua di la amedi, Adunarile intrunite vor pasi la alegere ori-care ar fi numerul membrilor presenti si cu majoritate absoluta a voturilor. Deca Adunarile s'ar afla disolvate in momentul vacantei Tronului, se va urma dupa modul prescris la Art. urmator. In timpul vacantei Tronului, Adunarile intrunite vor numi o Locotenenta Domnesca compusa din trei persone care va esersita puterile Domnesci pene la suirea Domnului pe Tron. In tote casurile mai sus aretate votul va fi secret.
Art. 85.
La moartea Domnului, Adunarile se intrunesc chiar fara convocatiune, cel tardiu 10 dile dupa declararea mortei. Deca din intemplare ele au fost disolvate mai 'nainte, si convocatiunea lor a fost otarita in actul de disolvare pentru o epoca in urma celor 10 dile, atunci Adunarile cele vechi se aduna pene la intrunirea acelora cari au a le inlocui.
Art. 86.
De la data mortei Domnului si pene la depunerea juramentului a succesorului seu la Tron, puterile constitutionale ale Domnului sunt esercitate in numele poporului Roman de ministri intruniti in consiliu si sub a lor responsabilitate.
Art. 87.
Domnul este major la versta la 18 ani implinti. La suirea Sa pe Tron, el va depune mai anteiu in sinul Adunarilor intrunite urmatorul jurament: "Jur de a pazi Constitutiunea si legile poporului Roman, d'a mantine drepturile lui nationale si integritatea teritoriului."
Art. 88.
Domnul in viata fiind, pote numi ua Regenta compusa de trei persone, care dupa mortea Domnului sa esercite puterile Domnesci in timpul minoritatei succesorului Tronului. Acesta numire se va face cu primirea representatiunei nationale, data in forma prescrisa la Art. 84 din Constitutiunea de facia. Regenta va esecuta tot de ua data si tutela succesorului Tronului, in timpul minoritatii acestuia. Deca la mortea Domnului, Regenta nu s'ar gasi numita si succesorul Tronului ar fi minor, ambele Adunari intrunite vor numi ua Regenta, procedand dupa formele prescrise la Art. 48 din Constitutiunea de facia. Membrii regentei nu intra in functiune de cat dupa ce vor fi depus solemn, inaintea ambelor Adunari intrunite juramentul prescris prin Art. 87 din Constitutiunea de facia.
Art. 89.
Deca Domnulse afla in imposibilitate de a domni, Ministrii, dupa ce au constat legalmente acesta imposibilitate, convoc indata Adunarile. Acestea aleg Regenta care va forma si tutela.
Art. 90.
Nici ua modificatiune nu se pote face Constitutiunei in timpul Regentei.
Art. 91.
Domnul nu va putea fi tot-de-uadata si seful unui alt Stat fara consimtimentul Adunarilor. Nici una din Adunari nu pote delibera asupra acestui obiect, deca nu vor fi presenti cel pucin duoe treimi din membrii cari le compun si otararea nu se pote lua decat cu duoe treimi din voturile Membrilor de facia.
Art. 92.
Persona Domnului este neviolabila. Ministrii lui sunt respundetori. Nici un act al Domnului nu pote avea tarie deca nu va fi contra-semnat de un Ministru care prin acesta chiar devine respundetor de acel act.
Ce ministru a semnat actul de la Săvârşin? Până la urmă cred că ne jucăm de-a regele şi servanţii de parcă ar fi o poveste din Făt-frumos şi ţara de aur.
from: http://giconet.blogspot.com/2008/01/pactus-legis-salicae.html
Adaugă un comentariu