Manipularea unui diplomat roman la Londra

Pe 17 martie 1939 exploda la Londra "Bomba Tilea": ambasadorul roman din Marea Britanie, Viorel Virgil Tilea, in lipsa unor instructiuni de la Bucuresti, s-a intalnit cu reprezentantii Guvernului britanic pe care i-a anuntat ca Germania hitlerista a inaintat Romaniei un ultimatum. Tilea nu a folosit exact expresia "ultimatum" - a spus ca Germania solicita un monopol asupra exporturilor romanesti intr-o forma care "se apropie de un ultimatum". Insa presa britanica avea sa vorbeasca despre "ultimatumul" german la adresa Romaniei - in conditiile in care pe 15 martie 1939, cu doar doua zile inainte de interventia lui Tilea, Germania nazista invadase Cehoslovacia. Pasul lui Tilea a ramas multa vreme unul din misterele istoriei diplomatice romanesti, neelucidate nici dupa publicarea memoriilor lui Tilea in 1998. Initiativa diplomatului roman de la Londra a facut ca Marea Britanie sa ofere garantii de securitate Romaniei - insa la Bucuresti acestea nu au fost primite cu bucurie de toti politicienii.

O serie de documente declasificate de serviciile secrete britanice in cursul anului trecut vin sa arunce o noua lumina asupra "cazului Tilea". Este vorba de dosarul KV 2/2821 - dosarul de urmarire al astrologului maghiar Lajos de Wohl care a lucrat pentru serviciile secrete britanice incepand cu anii '30. Din pacate s-au pastrat doar documente incepand cu anul 1940 din dosarul lui de Wohl, insa acestea sunt suficiente pentru a ne face o idee despre modul in care diplomatul V.V. Tilea a fost manipulat de serviciile secrete britanice prin intermediul lui de Wohl. Tilea asculta de sfaturile astrologului, care la randul lui primea indicatii de la ofiterii britanici de informatii. Documentele pastrate nu ne lamuresc daca demersul lui Tilea din 17 martie 1939 a fost intreprins la sfatul lui de Wohl, insa astrologul le amintea din cand in cand ofiterilor britanici de "serviciile din trecut" in cazul Tilea. Reproducem in randurile urmatoare cateva dintre cele mai interesante documente referitoare la relatia Tilea - de Wohl.

Tilea "poate fi folositor"


Pe 17 septembrie 1940 un raport alcatuit de un ofiter al MI5 oferea urmatoarea caracterizare pentru Tilea din punctul de vedere al lui Lajos de Wohl: "Am discutat cu Louis de Wohl caracterul lui Tilea, care pana nu de mult a fost ambasadorul Romaniei in aceasta tara. Louis l-a cunoscut foarte bine pe Tilea, reusind sa-si faca o idee despre el dar si despre membrii familiei. I-am spus lui Louis ca Generalul-maior Beaumont-Nesbitt m-a intrebat daca stiu ceva despre Tilea si ca acesta este motivul pentru care il intreb aceste lucruri despre Tilea. Louis mi-a spus urmatoarele lucruri: Tilea provine din unul din judetele Romaniei care a apartinut Ungariei. El nu este un diplomat de profesie, ci mai degraba un om de afaceri. Se spune ca sotia sa ar fi antisemita. Toate declaratiile sale au fost in favoarea Aliatilor si acesta s-a aratat foarte dezamagit in momentul in care a primit informatii cu privire la o posibila victorie a nazistilor. Tilea sustine ca el a fost cel care a determinat semnarea Tratatului Anglo-Roman, prin care Marea Britanie oferea o serie de garantii Romaniei. El a fost foarte dezamagit in momentul in care acesta a fost anulat. Lui Tilea i s-a cerut sa se intoarca in Romania, acesta solicitand guvernului sau suma de 3000 lire sterline pentru a se intoarce, in principu, banii fiind destinati acoperirii propriilor cheltuieli. El i-a marturisit lui Louis ca suma pe care a solicitat-o era una foarte mare, dar avand in vedere ca guvernul i-a tirmis 2.000 Lire sterline, inseamna ca era nevoie de el in Romania. La recomandarea lui Louis el nu s-a intors, fiindu-i foarte recunoscator pentru sfatul dat, deoarece ar fi declarat ulterior ca intoarcerea in Romania l-ar fi costat viata. A folosit cele 2000 de lire sterline pentru a-si achita datoriile pe care le avea in aceasta tara. O parte din suma, sau mai bine zis cea mai mare parte, reprezenta o datorie pe care o avea la o persoana numita Levi. Tilea are bani in Romania, dar avand in vedere ca este putin probabil sa poata ajunge la acestia, este foarte probabil ca momentan sa fie stramtorat. Recent, Tilea i-a aratat lui Louis o scrisoare primita de la un astrolog elvetian numit Kraft. Loius spune ca acesta este unul din astrologii care il sfatuiesc pe Hitler si ca scrisoarea contine foarte multe informatii legate de propaganda. Louis il descrie pe Tilea ca fiind cu siguranta cel mai de incredere dintre toti romanii pe care i-a cunoscut, desi acest lucrunu inseamna neaparat foarte mult. Este adeptul principiului "serviciu contra serviciu" pentru orice face, este manierat si dupa parerea lui Louis poate fi folositor daca este abordat intr-o maniera corespunzatoare. Louis crede ca in prezent ar fi foarte folositor in Statele Unite, unde titlul <> ar conta foarte mult".

Manipulat cu siretenie

Virgil Tilea a refuzat sa se intoarca in Romania in 1940 si a ramas in Marea Britanie unde a incercat sa formeze un guvern in exil - insa britanicii au preferat sa mentina legatura cu liderii democrati ramasi in Romania, mai ales cu Iuliu Maniu. Planurile lui Tilea privind un eventual guvern in exil au fost rasturnate de serviciile secrete britanice. Pe 20 ianuarie 1941, maiorul Gilbert Lennox afirma intr-un raport: "Am primit instructiuni de la Nr. 6 sa-l sfatuiesc pe V.V. Tilea sa-si amane planurile pentru urmatoarele sase luni. Tilea a primit aceste informatii printr-o scrisoare pe care am trimis-o la Hotelul Berkeley, unde se afla acesta. El m-a invitat sa luam masa impreuna vineri, 24 ianuarie". Serviciile britanice s-au folosit de serviciile astrologului de Wohl pentru a influenta si alti diplomati romani. De Wohl isi descrie actiunile astfel: "1. V-am informat despre faptul ca doi fosti membri ai Delegatiei Romaniei in tara noastra, Insarcinatul cu Afaceri M. Florescu si M. Danielopol au devenit clientii mei, ambii dorind sa stie daca ar trebui sa se intoarca in Romania sau daca ar trebui sa rupa orice legatura cu guvernul si sa ramana aici. Din ce mi-a spus Nr. 4 (C. Hambro), am inteles ca aceasta decizie a ramas in totalitate in seama mea. 2. I-am sfatuit pe ambii sa ramana. Contrar tendintelor planetelor, mi s-a parut ca un alt sfat le-ar fi indus ideea ca eu credeam in victoria lui Hitler. Mai mult, trebuia luat in calcul si efectul psihologic asupra: A) germanilor; B) romanilor. In momentul in care Tilea a demisionat, Florescu a fost numit succesorul acestuia. Acum si el demisioneaza, in loc sa se intoarca. Impactul psihologic asupra germanilor dar mai ales asupra romanilor trebuie sa fie ca <> este una de siguranta totala in privinta victoriei britanicilor. Atitudinea pro-britanica a lui Tilea era cunoscuta pe continent, dar in cazul lui Florea era altceva. Acesta putea sa se intoarca dar nu a facut-o. La mijlocul saptamanii trecute Doamna Florescu mi-a spus ca sotul ei nu era foarte hotarat daca se va intoarce sau nu. Avand in vedere ca trebuia sa intocmesc mai intai Horoscopul lui Danielopol, in cadrul acestuia am subliniat faptul ca Germania va fi infranta - stiind ca Florescu il va intreba ce i-am spus (ceea ce s-a si intamplat). Poate ca Danielopol nu este important, dar consider ca demisia lui Florescu este o mica victorie diplomatica". Disparitia Cehoslovaciei Pe 15 martie 1939 trupele Germaniei hitleriste invadau Cehoslovacia, pecetluind disparitia acestui stat de pe harta Europei. Politicianul roman Constantin Argetoianu se afla in Germania in aceasta perioada, iar cenzura presei l-a impiedicat sa isi faca o idee exacta asupra evenimentelor. Totusi, din presa franceza si engleza Argetoianu si-a facut urmatoarea impresie pe care a notat-o in insemnarile sale zilnice: "Presa straina, mai ales cea engleza si franceza, in marea ei majoritate, se intrece in lasitate. <>, <>, <>, <> � sunt formulele ce se intalnesc in Londra, in Paris, de la Times pana la Temps si la jurnalele de tiraj. Unde sunt timpurile cand aceeasi presa exalta pe Massaryk si pe Benes si da Cehoslovacia ca exemplu celorlalte state pentru cumintenia atitudinii ei... Presa franceza si engleza, dupa cate imi pot da seama de aci, continua sa fie excelenta pentru nemti: nici un repros, admiratie si putina invidie! Sa ne traiasca invingatorii din 1918! Cine ar fi indraznit sa prevada la Versailles in 1919 toate cate s-au intamplat de cand e Hitler la putere? Germania din 1939 e de doua ori mai puternica decat Germania din 1914, infranta in 1918..." Comentariile lui Argetoianu erau facute pe 15 si 16 martie, insa dupa interventia lui Tilea situatia avea sa se modifice: pe 21 martie 1939, ziarul britanic Star publica urmatorul comentariu: "Domnul Tilea, ministrul Romaniei la Londra, a devenit acum persoana cea mai demna de atentie dintre diplomatii straini. Pozitia sa este una curioasa. In cateva zile a reusit sa convinga guvernul britanic sa acorde tarii sale un interes pe care regele Carol II a esuat sa il trezeasca in cursul vizitei sale de anul trecut. Acest lucru se datoreaza in primul rand invadarii Cehoslovaciei. Acum, domnul Tilea se vede silit sa isi exercite puterea de convingere asupra propriului sau guvern. La Bucuresti exista doua pareri in privinta alaturarii in mod deschis la o alianta defensiva europeana. Si ambele se afla, credem, in mintea regelui Carol II si cum acesta este un dictator, problema nu este una fara importanta". Pe 24 martie The Economist nota: "Regele Carol, se pare, a intors cu indemanare in favoarea sa o suita de evenimente care, altfel, ar fi putut sa il lase fara mijloace sa reziste in fata trimisilor comerciali germani. Asemenea tuturor celorlalte state est-europene, Romania nu isi poate permite sa se opuna Germaniei fara sa dispuna de o politica alternativa bine definita... Cu exceptia unor gesturi convulsive ale Frantei si Marii Britanii, nu exista semne ca Romania ar putea spera sa primeasca ajutor din alta parte. In lipsa ajutorului, ea a fost silita sa isi puna semnatura pe documentele lui Herr Wohlthat conducatorul delegatiei germane... Fara sa rupa, in final, negocierile, caci aceasta ar fi insemnat depasirea liniei de siguranta, romanii au respins ultimatumul si au avertizat guvernul britanic. Pe moment, pericolul pentru Romania a fost evitat, desi un acord comercial, conferind mari beneficii Germaniei, a fost in final semnat joi 23 martie la Bucuresti".