Principesa Margareta a României

Alteţa Sa Regală Margareta, Principesă Moştenitoare a României, Principesă de Hohenzollern (n. 26 martie 1949, Lausanne, Elveţia), este cea mai în vârstă fiică a Regelui Mihai I al României, Prinţ de Hohenzollern, şi a soţiei sale, Regina Ana de Bourbon-Parma. Este a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic. Regele Mihai a numit-o drept succesoare la conducerea Casei Regale de Hohenzollern-Sigmaringen în 1997. Nu are copii. Succesoarea sa la şefia Casei Regale este sora ei, Principesa Elena a României. Potrivit ultimei Constituţii regale democratice, cea din 1923, care stabilea succesiunea după legea salică, Principesa Margareta şi surorile sale nu pot succede la tronul României.

La 30 decembrie, 2007 Regele Mihai a desemnat-o pe Principesa Margareta drept moştenitoare a tronului cu titlurile de "Principesa Moştenitoare a României" şi de "Custode al Coroanei României", printr-un act care, în timpul formei de guvernământ republicane şi în absenţa aprobării Parlamentului Regatului României, are o însemnatate eminamente simbolică. Cu aceeaşi ocazie, Regele Mihai a cerut instituţiei Parlamentului ca, în cazul în care naţiunea româna şi legislativul vor considera potrivită restaurarea monarhiei, să renunţe din acel moment la aplicarea legii salice de succesiune.

Viaţa privată

S-a căsătorit pe 21 septembrie 1996 la Lausanne cu Radu Duda, cunoscut din 2007 ca "ASR Principe al României", iar din 1999 şi ca "Principe de Hohenzollern-Veringen", viitor "Principe Consort al României", şi care, începând din 1999, o reprezintă în public pe Principesă şi pe întreg restul familiei regale de Hohenzollern, cel mai adesea singur. În tinereţea ei la Universitatea din Edinburgh, Principesa Margareta a avut o relaţie cu Gordon Brown, liderul Partidului Laburist britanic, pe care nu a încetat să-l iubească, deşi l-a părăsit: "A fost o poveste de iubire puternică. N-am încetat niciodată să-l iubesc, însă într-o zi nu mi s-a mai părut potrivită, era politică, politică, politică, iar eu aveam nevoie de grijă".

Educaţie şi activitate

După absolvirea Universităţii din Edinburgh, a lucrat într-un număr de universităţi britanice, specializându-se în sociologie medicală şi politici de sănătate publică, ulterior participând într-un program de cercetare coordonat de Organizaţia Mondială a Sănătaţii, concentrat pe elaborarea de recomandări de politici de sănătate şi proiecte de sănătate preventivă. În 1983 s-a mutat la Roma şi s-a alăturat Organizaţiei de Alimente şi Agricultură a ONU, unde, ca membră a echipei proiectului Zilei Mondiale a Alimentelor, a lucrat la o campanie de promovare în masă a programelor de agricultură, nutriţie şi eradicare a sărăciei. Trei ani mai târziu s-a alăturat Fondului Internaţional de Dezvoltare a Agriculturii. În toamna lui 1989 şi-a abandonat cariera la ONU şi s-a mutat la Geneva să lucreze împreună cu tatăl ei, devotându-se în întregime muncii de caritate pentru România. În 1990 împreună cu MS Regele Mihai, ASR Principesa Margareta pune bazele Fundaţiei Principesa Margareta a României.

Fundaţia Principesa Margareta a României este o organizaţie neguvernamentală, apolitică şi non profit. În prezent activă în 6 ţări (România, Marea Britanie, Elveţia, Franţa, Belgia şi SUA), Fundaţia dezvoltă şi susţine programe care:

* imbunătăţesc condiţiile de viaţă ale copiilor, tinerilor, familiilor şi vârstnicilor aflaţi în dificultate,
* stimuleaza solidaritatea între generaţii şi creează o punte de comunicare între copii, tineri şi vârstnici,
* contribuie la creşterea capacităţii instituţionale a organizaţiilor şi instituţiilor care lucrează cu copii şi vârstnici,
* cultivă creativitatea şi talentul local.

Toate cele 6 birouri ale Fundaţiei - independente din punct de vedere legal - işi coordonează activitatea şi colaborează cu scopul de a mobiliza cât mai multe resurse în sprijinul beneficiarilor din România.

Activitatea principală a birourilor din Geneva, Londra, Paris, Bruxelles şi New York constă în crearea de parteneriate locale şi atragerea de fonduri pentru proiectele implementate în România, prin intermediul cererilor de finanţare şi a evenimentelor de fundraising.

În decursul existenţei, Fundaţia Principesa Margareta a României a atras peste 5 milioane de Euro, bani prin care a contribuit la dezvoltarea societăţii civile din România.

Controverse

BAE Systems, unul dintre sponsorii fundaţiei ei de caritate, împreună cu reprezentanţii companiei, sunt implicaţi într-un scandal internaţional de corupţie privind achiziţia de către Guvernul român a două fregate britanice retrase din uz, restaurate de BAE Systems, pentru care se pare că s-ar fi oferit o mită de 7 milioane lire sterline, din care o parte ar fi ajuns în buzunarele familiei regale de Hohenzollern a Principesei Margareta. Compania a mai fost implicată în astfel de scandaluri, ca, de exemplu, acela privind o mită de 60 milioane lire sterline acordată familiei regale saudite, pentru a facilita câştigarea unui contract militar în Arabia Saudită în valoare de 40 miliarde lire sterline. Cotidianul "Gardianul", observând că atât Principesa Margareta, cât şi soţul ei, Reprezentant Special al Guvernului, s-au întâlnit de un număr de ori, în mod oficial sau neoficial, cu reprezentanţii BAE Systems, atât înainte, cât şi după semnarea contractului guvernamental, au investigat dacă familia regală a facut lobby în favoarea companiei. Într-un comunicat oficial citat de "Gardianul", Principele Radu neagă astfel de activităţi de lobby.

În februarie 1990, potrivit oficiosului de pe atunci al Partidul Comunist Francez, l'Humanité, care citează agenţia de presă France Press, Principesa Margareta a fost împiedicată de vameşii aeroportului din Bucureşti să scoată din România drept contrabandă câteva picturi din patrimoniul naţional, pe care le-ar fi ascuns in bagaje.

Sprijin politic

Principalul partid monarhist PNŢCD e ambivalent în sprijinul acordat Principesei Margareta. În 2002, acesta a respins orice rol pentru Principesa Margareta sau soţul ei într-o monarhie restaurată, în timp ce în 2003, filiala Cluj a PNŢCD i-a propus în mod oficial să-i fie candidat electoral în alegerile pentru Senat.

Monarhiştii români se spune că ar fi oferit tronul României ASR Prinţului Charles de Wales, pe care acesta l-ar fi refuzat. Oferta ar putea fi interpretată drept rezultat al deziluziei monarhiştilor români atât faţă de moştenitoarea Regelui Mihai, Principesa Margareta, cât şi faţă de soţul ei, din moment ce Regele Mihai nu a renunţat la speranţa, pentru el sau familia sa, de a reveni pe tron: "Se încearcă totuşi să facem ca oamenii să inţeleagă ce a fost monarhia la noi, ce ar putea eventual face".

Titluri, Rang si onoruri

* 26 martie 1949 - 31 Decembrie 2007: Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa a României, Principesă de Hohenzollern
* 31 Decembrie 2007 - prezent: Alteţa Sa Regală Margareta, Principesa Moştenitoare a României, Principesă de Hohenzollern, Custode al Coroanei României