Stenograma discuţiei din Parlament cu privire la invitarea Regelui Mihai într-o şedinţă solemnă la 25 octombrie
Discuțiile din ședința conducerii parlamentului de luni, când PDL, UNPR și UDMR au respins inițial propunerea PNL de celebrare a împlinirii vârtei de 90 de ani de către M.S. Regele Mihai I au fost publicate pe pagina de internet a Camerei Deputaţilor. Reamintim, în această vară, Traian Băsescu l-a atacat extrem de dur pe rege, iar luni, cei din PDL s-au conformat.
În ședința comună a celor două Birouri Permanente de luni 19 septembrie, propunerea PNL a fost respinsă cu voturile liderilor deputaților și senatorilor din coaliția guvernamentală. S-au înregistrat 11 voturi „pentru", 11 "contra" și 2 abțineri.
Cele 13 voturi negative au venit din partea următorilor: Roberta Anastase, Ioan Oltean, Dumitru Pardău, Gheorghe Albu, Petru Filip, Gheorghe David, Alexandru Pereș, Orest Onofrei, Radu Berceanu (toți PDL), Marian Sârbu, Cristian Diaconescu (UNPR) – toți „contra" Sereș Deneș, Vereștoy Attila (UDMR) – abțineri.
Au votat „pentru": Dan Motreanu, Mihai Voicu, Dan Radu-Rușanu, Adrian Țuțuianu (toți PNL), Dan Voiculescu (PC), Mircea Geoană, Ioan Chelaru, Gheorghe Marcu, Nicolae Bănicioiu, Georgian Pop (toți PSD) și Nicolae Mircovici – minoritatea bulgară.
Remintim, situația s-a răsturnat în plenul de marți 20 septembrie, când PNL a repus problema pe tapet și cu toate că PDL s-a opus, președintele de ședință, Mircea Geoană a supus-o la vot. De această dată, dându-și seama de gafa făcută cei din PDL nu au mai votat contra, ci doar s-au abținut, dar numărul celor care s-au pronunțat pentru invitarea M.S.Regelui Mihai I în Parlament a fost mai mare.
Redăm integral discuțiile referitoare la invitarea MS Regele Migai I
PUNCTUL 6
Scrisoarea Grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor privind convocarea unei şedinţe solemne comune a Senatului şi a Camerei Deputaţilor în 25 octombrie 2011, destinată a celebra aniversarea a 90 de ani de viaţă a Majestăţii Sale, Regele Mihai I al României
Doamna Roberta Alma Anastase:
Mai departe, o scrisoare din partea Grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor privind convocarea unei şedinţe solemne a Senatului şi a Camerei, 25 octombrie 2011, destinată a celebra a 90 de ani de viaţă a Majestăţii Sale, Regele Mihai I al României. Puncte de vedere?
Domnule Toader, vă rog!
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Doamna preşedinte, cred că toată lumea stimează, cel puţin vârsta Majestăţii Sale dar cred că este puţin deplasat să facem un plen reunit. Eu cred că ar fi util şi frumos, din partea noastră, să stabilim o sală, în care putem să ne întâlnim cu toţii, să îl aniversăm, pentru că este aniversarea unei vârste.
Mi se pare corect să nu fie la nivelul plenului reunit, nici nu e şef de stat, dar niciodată nu a fost aniversată vârsta cuiva la nivelul acesta şi cred că putem să oferim – asta este propunerea mea, cel puţin – să oferim o sală, în care toţi colegii noştri care vor să vină, sigur să poată să o facă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul deputat Bănicioiu, vă rog!
Domnul Nicolae Bănicioiu:
Vreau să vă spun că este prima oară – de fapt, nu este pentru prima oară – este pentru prima oară, la un Birou reunit, când văd că domnul lider de grup a vorbit ca un comunist adevărat. A uitat că a fost monarhist, la un moment dat!
Singura precizare pe care vreau să o fac este că nu este vorba despre o aniversare obişnuită, a unei persoane obişnuită ci a singurului şef de stat, care a mai rămas în viaţă, din perioada celui de al doilea război mondial, ne mai punând la socoteală ceea ce a însemnat Majestatea Sa pentru istoria României. Asta nu înseamnă că are vreo implicaţie politică, în nici un caz. Asta a sesizat bine colegul nostru.
Vă mulţumesc!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Deci am înţeles complimentul de început, pentru domnul Toader. Nu am înţeles dacă aţi formulat şi o propunere.
Domnul Ilie Sârbu:
O mică rectificare vreau să fac şi, sigur că, nu îmi aparţine, aparţine colegului meu. Domnul Toader este un comunist pocăit!
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Nu am fost din convingere, pentru că, altfel, nu îţi dădea voie pe vapor!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă rog, domnule Tăriceanu!
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Intervenţia mea are ca scop să lămurim puţin această chestiune. Deci aici nu este vorba de o manifestare pro-monarhică, nu are nimic cu această chestiune. Sunt două lucruri la care vreau să mă refer. Unul dintre ele, deja, l-a menţionat colegul nostru, Nicu Bănicioiu şi nu am să îl repet.
Al doilea lucru de care am să vă rog să ţineţi seamă este că, o dată cu abdicarea regelui, România a trecut de la democraţie la dictatură, a avut parte de cea mai feroce formă de comunism dintre toate ţările din estul Europei. Un comunism dus la paroxism şi, după 1990, ne-am bucurat cu toţii de libertate şi, astăzi, putem cu toţii să activăm, iată, într-o manieră democratică, cu un sistem pluripartid, cu instituţii reprezentative şi aşa mai departe şi cred că aici este al doilea simbol, la care noi trebuie să ne referim, pentru că Regele Mihai, prin forţa lucrurilor istoriei, aş spune, a fost ultimul şef de stat care a condus România, înainte de venirea dictaturii.
Şi cred că acum, propunând această şedinţă solemnă, în care, cel puţin Puiu Haşotti şi cu mine, în calitate de iniţiatori, ne-am imaginat că îi putem oferii Majestăţii Sale posibilitatea să se adreseze naţiunii, prin intermediul Parlamentului, noi fiind consideraţi reprezentanţii legitimi ai naţiunii şi facem, astfel, un act de reparaţie şi nu facem altceva decât că România, astăzi, ştie să-şi preţuiască trecutul, un trecut pe care mulţi şi l-ar fi dorit.
Cred că, astăzi, putem trece peste o serie de sentimente şi resentimente amestecate cu ceea ce am învăţat în perioada comunistă, în şcoală, cu toate lucrurile care ne-au fost inoculate timp de 20 de ani, cât am făcut şcoală şi facultate şi putem să privim cu o anumită detaşare şi cu respect faţă de istoria acestei ţări şi faţă de personalităţile care au avut o contribuţie remarcabilă la istoria României şi nu numai a României, ci a întregii Europe.
Ţineţi cont că regele a fost decorat, la sfârşitul războiului, pentru actul de curaj pe care l-a făcut la 23 august şi care, după cum bine ştiţi, a scurtat şi durata războiului şi, mai presus de orice, a salvat sute de mii de vieţi omeneşti.
Vă mulţumesc!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule Haşotti, vă rog!
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, doamna preşedinte!
Eu voi fi foarte concis. Cu ocazia întâlnirii unui alt for politic al Parlamentului, un foarte distins coleg mi-a spus – cu cât insişti mai mult cu această solicitare, cu atât devin mai comunist! Pardon, mai republican!
Am vrut să îl parafrazez pe domnul Bănicioiu, cred că aţi înţeles, eu îl bănuiesc că este din ce în ce mai comunist.
Dar, încă o dată, să ştiţi că aceasta nu este o manifestare nici comunistă, nici republicană, nici monarhistă. Şi puteţi să vedeţi, în solicitarea pe care am făcut-o cu domnul Călin Popescu-Tăriceanu, am şi spus că grupurile parlamentare nici nu trebuie să intervină, nu trebuie, pentru a risipi orice fel de bănuială, nu trebuie să existe discursuri pro monarhice, antimonarhice, pro Majestatea Sa sau anti Majestatea Sa. Este, pur şi simplu, un moment în care aniversăm o personalitate politică şi, mai mult, ne aniversăm istoria.
Să ţinem minte, totuşi, că aici, în Parlamentul României, în Camerele reunite, actualul preşedinte al României, la vremea aceea, e adevărat, a făcut nişte observaţii foarte interesante asupra momentului de la 23 august şi a celui de la 30 decembrie. Însă nu este vorba de acţiuni politice, vă spun încă o dată.
Eu vă spun că este absolut normal ca la vârste de felul acesta, să avem şedinţe comune ale Parlamentului pentru toţi preşedinţii României. Vine şi vremea domnului Băsescu, vine şi vremea domnului Iliescu, căruia îi doresc, la 85 de ani, să îl chemăm sau la 90 sau 100 de ani, poate că şi Emil Constantinescu. Care este problema, dacă invităm foştii preşedinţi ai României într-o şedinţă solemnă, de 30 de minute, să vină şi să ţină un discurs, în faţa Camerelor reunite. E un gest cât se poate de firesc, e normal! Şi de la aceste considerente am pornit, când am făcut solicitarea respectivă.
Domnul Radu Mircea Berceanu:
În legătură cu decoraţiile...? La care decoraţii v-aţi referit? Domnul Tăriceanu a spus: este monarhul care a fost la sfârşitul războiului decorat... el a fost decorat de Stalin.
Domnul Puiu Haşotti:
Da, dar la vremea aceea nu aveaţi voie să vorbiţi aşa şi nici curajul.
Domnul Radu Mircea Berceanu:
Eu m-am născut pe 5 martie 1953, când se zice că a murit Stalin, aşa că... Dar a fost decorat de Stalin.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Dragă Radu, putem să facem abstracţie, dacă tu ai făcut această remarcă de decoraţia dată de Rusia, dar aprecierile nu au fost exclusiv ale Rusiei, americanii şi englezii, ştii foarte bine că au avut aceeaşi apreciere, pentru că în final a fost un efort mai mic şi al lor şi în principal, ştim foarte bine că, considerentul principal nu era efortul de război, ci salvarea de vieţi omeneşti.
Domnul Puiu Haşotti:
Dar, domnule Berceanu, şi Churchill şi Roosevelt au fost decoraţi de Stalin. Ce facem?
Domnul Mircea–Nicu Toader:
Doamna preşedinte,
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Oltean era şi după aceea dumneavoastră şi domnul Pambuccian.
Domnul Ioan Oltean:
Doamna preşedinte,
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Mie mi se pare totuşi că, sigur, Majestatea Sa Regele Mihai merită atenţia cuvenită, nu am nimic absolut împotriva acestui eveniment, dar nu cred că putem genera un eveniment de natura unei şedinţe solemne a Parlamentului României în care Regele Mihai să vină şi să se adreseze naţiunii române. Cred că nici constituţional nu ne putem permite aşa ceva, dar în acelaşi timp, cred că putem să gândim o altă modalitate prin care să-i oferim posibilitatea de a fi tratat cu tot respectul de către Parlamentul României. Putem pune la dispoziţia iniţiatorilor acestui eveniment o sală în Parlamentul României în care, împreună cu toate grupurile parlamentare să gândim o modalitate prin care să cinstim aniversarea vârstei de 90 de ani a Regelui Mihai, dar în nici într-un caz, în opinia mea, nu cred că putem să organizăm o şedinţă solemnă a Parlamentului României pentru ca Regele Mihai să se adreseze naţiunii române. Mi se pare totuşi exagerat o asemenea iniţiativă, dar în acelaşi timp, repet, militez pentru o variantă de altă natură în care cei doi lideri de grup parlamentar să aibă posibilitatea ca împreună cu cei ce sunt interesaţi să gândească o altă formă prin care Regele Mihai să primească atenţia cuvenită din partea Parlamentului României.
Domnul Puiu Haşotti:
Vizaţi voi, PD-L-ul, chestia asta, noi nu facem aşa ceva.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Tăriceanu.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Nelu, iartă-mă că îţi spun! Noi am făcut o propunere de care, sigur că prin atitudinea pe care o aveţi, înţeleg că nu sunteţi de acord cu ea. Vă este teamă de ceva, nu ştiu, nici nu vreau să aflu foarte multe lucruri. Cred că în legătură cu ceea ce ai spus, îmi fac datoria să îţi reamintesc că în faţa Parlamentului, în faţa Camerelor reunite, s-au adresat: preşedintele Chirac, Sarkozy şi cred că lista poate să continue, au mai fost şi alţii...
Domnul Puiu Haşotti:
Şi Strauss-Kahn.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Mă rog, Strauss-Kahn, care nu este preşedinte. Deci, aici este vorba de un fost şef de stat al României, de un fost preşedinte al României. Sigur, ce o să se întâmple mai departe, dacă o să oferim aceeaşi posibilitate lui Ion Iliescu sau nu ştiu, altor preşedinţi, rămâne de văzut dacă va fi o propunere atunci, o vom discuta sau mă rog, o vor discuta cei care vor fi în Parlament la momentul respectiv. Până una alta, precizaţi-vă punctul de vedere, trecem la vot şi cu asta, basta.
Eu vreau să spun ceva, că pentru noi este bine şi aşa şi aşa. Şi dacă o respingeţi este bine, pentru că tot fardul acesta pe care vi-l daţi voi cu partid de dreapta cu vrăjeli de astea, că liberali, că de dreapta, că nu ştiu ce, se duce cu ocazia asta cu viteza vântului. Asta e.
Domnul Ioan Oltean:
Dacă îmi daţi voie doamna preşedinte. Eu aş vrea să vă asigur că nu ne este teamă de nimic, nu avem un sentiment de teamă faţă de Majestatea Sa sau faţă de oricine care are o gândire regalistă şi nu de altă natură. De asemenea, nu credem că toţi cei de dreapta sunt regalişti sau sunt oameni care susţin regele. Noi credem că instituţia aceasta solemnă a adunării festive a Camerelor reunite este prea mult şi vrând – din câte îmi amintesc eu – întotdeauna, în faţa Camerelor reunite şedinţă solemnă, domnule senator, s-au adresat oameni în exerciţiu funcţiunii, preşedinţi de stat în exerciţiu sau alţii, unde am făcut noi mici abateri de la normele Regulamentului şedinţelor comune, au fost oameni care deţineau funcţiile respective, erau oameni în exerciţiu şi nicidecum foşti şefi de stat, foşti directori generali de la Banca Mondială sau din altă parte. Este un punct de vedere care, sigur, nu este deţinătorul adevărului absolut, dar ceea ce vreau să subliniez încă odată este că nu avem nici un fel de teamă. Este un punct de vedere al nostru care nu este generat de teamă faţă de acest eveniment, ci, pur şi simplu, aşa considerăm noi că trebuie să se desfăşoare lucrurile la nivelul Parlamentului României.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Toader.
Domnul Mircea–Nicu Toader:
Pe scurt: susţin ce am propus eu şi din alt motiv. O şedinţă solemnă cu parlamentarii noştri care se gândesc în multe locuri, poate să fie o situaţie delicată, să fie câţiva în sală şi nu poate să participe nimeni altcineva din public, cel puţin din alte zone şi cred că cel mai bine, ca să dăm şi o tentă de suport, până la urmă şi de importanţă, o sală a Parlamentului dedicată special şi cu toţi cei care vor să participe acolo, este mult mai simplu.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti:
Foarte scurt. Aş vrea să le dau o scurtă replică celor doi „tovarăşi" de la PD-L, mă rog..
Domnul Ioan Oltean:
Tovarăşi în Parlament cu tine, domnule profesor.
Domnul Puiu Haşotti:
Aş vrea să le amintesc, în primul rând, celor doi cam ce opinie are domnul preşedinte Traian Băsescu despre Parlament. În orice caz mult mai proastă decât o au mulţi dintre noi despre Majestatea Sa Regele Mihai. Şi vreau să vă mai spun atât, că, spuneam şi cu altă ocazie, românii au făcut poveşti frumoase, basme populare frumoase cu regi, împăraţi şi prinţi; cu preşedinţii au făcut bancuri.
Supuneţi la vot şi să terminăm discuţia, că nu are rost.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Discuţia aceasta este turnesol pentru cei de la PD-L, turnesol politic.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Înţeleg că propunerile sunt deja făcute. Este o propunere făcută de domnul Tăriceanu şi Grupul parlamentar PNL din Senat şi din Cameră şi o altă propunere făcută pentru un eveniment separat într-o sală a Parlamentului cu solemnitatea... este o propunere alternativă la propunerea deja făcută.
Deci, supun la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar PNL pentru sesiune solemnă.
Cine este pentru?
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
O precizare. Eu am să vă rog să supuneţi la vot numai propunerea noastră, care, dacă trece, este în regulă, dacă nu trece, atunci vă rog să luaţi cont că ne retragem propunerea, da? Deci, nu mai supunem la vot că să facem în altă sală, că nu mai este propunerea noastră, o retragem.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Păi nu este propunerea dumneavoastră, este o propunere alternativă făcută.
Bun. Întâi supunem la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar PNL.
Cine este pentru? O să rog secretarii să numere. 11 voturi.
Voturi împotrivă?10 voturi.
Abţineri? 2 abţineri.
Propunerea a fost respinsă.
Notă
Deși în stenogramă apar Călin Popescu-Tăriceanu, Puiu Hașotti, Mircea Toader, Mircea Dușa, ei fiind lideri de grup parlamentar nu au drept de vot. Într-un Birou Permanent au drept de vot președinții, vicepreședinții, secretarii și chestorii.
Anunțul rezultatului votului este eronat, voturile împotrivă fiind în realitate 11.
În ședința comună a celor două Birouri Permanente de luni 19 septembrie, propunerea PNL a fost respinsă cu voturile liderilor deputaților și senatorilor din coaliția guvernamentală. S-au înregistrat 11 voturi „pentru", 11 "contra" și 2 abțineri.
Cele 13 voturi negative au venit din partea următorilor: Roberta Anastase, Ioan Oltean, Dumitru Pardău, Gheorghe Albu, Petru Filip, Gheorghe David, Alexandru Pereș, Orest Onofrei, Radu Berceanu (toți PDL), Marian Sârbu, Cristian Diaconescu (UNPR) – toți „contra" Sereș Deneș, Vereștoy Attila (UDMR) – abțineri.
Au votat „pentru": Dan Motreanu, Mihai Voicu, Dan Radu-Rușanu, Adrian Țuțuianu (toți PNL), Dan Voiculescu (PC), Mircea Geoană, Ioan Chelaru, Gheorghe Marcu, Nicolae Bănicioiu, Georgian Pop (toți PSD) și Nicolae Mircovici – minoritatea bulgară.
Remintim, situația s-a răsturnat în plenul de marți 20 septembrie, când PNL a repus problema pe tapet și cu toate că PDL s-a opus, președintele de ședință, Mircea Geoană a supus-o la vot. De această dată, dându-și seama de gafa făcută cei din PDL nu au mai votat contra, ci doar s-au abținut, dar numărul celor care s-au pronunțat pentru invitarea M.S.Regelui Mihai I în Parlament a fost mai mare.
Redăm integral discuțiile referitoare la invitarea MS Regele Migai I
PUNCTUL 6
Scrisoarea Grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor privind convocarea unei şedinţe solemne comune a Senatului şi a Camerei Deputaţilor în 25 octombrie 2011, destinată a celebra aniversarea a 90 de ani de viaţă a Majestăţii Sale, Regele Mihai I al României
Doamna Roberta Alma Anastase:
Mai departe, o scrisoare din partea Grupurilor parlamentare PNL din Senat şi Camera Deputaţilor privind convocarea unei şedinţe solemne a Senatului şi a Camerei, 25 octombrie 2011, destinată a celebra a 90 de ani de viaţă a Majestăţii Sale, Regele Mihai I al României. Puncte de vedere?
Domnule Toader, vă rog!
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Doamna preşedinte, cred că toată lumea stimează, cel puţin vârsta Majestăţii Sale dar cred că este puţin deplasat să facem un plen reunit. Eu cred că ar fi util şi frumos, din partea noastră, să stabilim o sală, în care putem să ne întâlnim cu toţii, să îl aniversăm, pentru că este aniversarea unei vârste.
Mi se pare corect să nu fie la nivelul plenului reunit, nici nu e şef de stat, dar niciodată nu a fost aniversată vârsta cuiva la nivelul acesta şi cred că putem să oferim – asta este propunerea mea, cel puţin – să oferim o sală, în care toţi colegii noştri care vor să vină, sigur să poată să o facă.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul deputat Bănicioiu, vă rog!
Domnul Nicolae Bănicioiu:
Vreau să vă spun că este prima oară – de fapt, nu este pentru prima oară – este pentru prima oară, la un Birou reunit, când văd că domnul lider de grup a vorbit ca un comunist adevărat. A uitat că a fost monarhist, la un moment dat!
Singura precizare pe care vreau să o fac este că nu este vorba despre o aniversare obişnuită, a unei persoane obişnuită ci a singurului şef de stat, care a mai rămas în viaţă, din perioada celui de al doilea război mondial, ne mai punând la socoteală ceea ce a însemnat Majestatea Sa pentru istoria României. Asta nu înseamnă că are vreo implicaţie politică, în nici un caz. Asta a sesizat bine colegul nostru.
Vă mulţumesc!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Deci am înţeles complimentul de început, pentru domnul Toader. Nu am înţeles dacă aţi formulat şi o propunere.
Domnul Ilie Sârbu:
O mică rectificare vreau să fac şi, sigur că, nu îmi aparţine, aparţine colegului meu. Domnul Toader este un comunist pocăit!
Domnul Mircea-Nicu Toader:
Nu am fost din convingere, pentru că, altfel, nu îţi dădea voie pe vapor!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Vă rog, domnule Tăriceanu!
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Intervenţia mea are ca scop să lămurim puţin această chestiune. Deci aici nu este vorba de o manifestare pro-monarhică, nu are nimic cu această chestiune. Sunt două lucruri la care vreau să mă refer. Unul dintre ele, deja, l-a menţionat colegul nostru, Nicu Bănicioiu şi nu am să îl repet.
Al doilea lucru de care am să vă rog să ţineţi seamă este că, o dată cu abdicarea regelui, România a trecut de la democraţie la dictatură, a avut parte de cea mai feroce formă de comunism dintre toate ţările din estul Europei. Un comunism dus la paroxism şi, după 1990, ne-am bucurat cu toţii de libertate şi, astăzi, putem cu toţii să activăm, iată, într-o manieră democratică, cu un sistem pluripartid, cu instituţii reprezentative şi aşa mai departe şi cred că aici este al doilea simbol, la care noi trebuie să ne referim, pentru că Regele Mihai, prin forţa lucrurilor istoriei, aş spune, a fost ultimul şef de stat care a condus România, înainte de venirea dictaturii.
Şi cred că acum, propunând această şedinţă solemnă, în care, cel puţin Puiu Haşotti şi cu mine, în calitate de iniţiatori, ne-am imaginat că îi putem oferii Majestăţii Sale posibilitatea să se adreseze naţiunii, prin intermediul Parlamentului, noi fiind consideraţi reprezentanţii legitimi ai naţiunii şi facem, astfel, un act de reparaţie şi nu facem altceva decât că România, astăzi, ştie să-şi preţuiască trecutul, un trecut pe care mulţi şi l-ar fi dorit.
Cred că, astăzi, putem trece peste o serie de sentimente şi resentimente amestecate cu ceea ce am învăţat în perioada comunistă, în şcoală, cu toate lucrurile care ne-au fost inoculate timp de 20 de ani, cât am făcut şcoală şi facultate şi putem să privim cu o anumită detaşare şi cu respect faţă de istoria acestei ţări şi faţă de personalităţile care au avut o contribuţie remarcabilă la istoria României şi nu numai a României, ci a întregii Europe.
Ţineţi cont că regele a fost decorat, la sfârşitul războiului, pentru actul de curaj pe care l-a făcut la 23 august şi care, după cum bine ştiţi, a scurtat şi durata războiului şi, mai presus de orice, a salvat sute de mii de vieţi omeneşti.
Vă mulţumesc!
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnule Haşotti, vă rog!
Domnul Puiu Haşotti:
Vă mulţumesc, doamna preşedinte!
Eu voi fi foarte concis. Cu ocazia întâlnirii unui alt for politic al Parlamentului, un foarte distins coleg mi-a spus – cu cât insişti mai mult cu această solicitare, cu atât devin mai comunist! Pardon, mai republican!
Am vrut să îl parafrazez pe domnul Bănicioiu, cred că aţi înţeles, eu îl bănuiesc că este din ce în ce mai comunist.
Dar, încă o dată, să ştiţi că aceasta nu este o manifestare nici comunistă, nici republicană, nici monarhistă. Şi puteţi să vedeţi, în solicitarea pe care am făcut-o cu domnul Călin Popescu-Tăriceanu, am şi spus că grupurile parlamentare nici nu trebuie să intervină, nu trebuie, pentru a risipi orice fel de bănuială, nu trebuie să existe discursuri pro monarhice, antimonarhice, pro Majestatea Sa sau anti Majestatea Sa. Este, pur şi simplu, un moment în care aniversăm o personalitate politică şi, mai mult, ne aniversăm istoria.
Să ţinem minte, totuşi, că aici, în Parlamentul României, în Camerele reunite, actualul preşedinte al României, la vremea aceea, e adevărat, a făcut nişte observaţii foarte interesante asupra momentului de la 23 august şi a celui de la 30 decembrie. Însă nu este vorba de acţiuni politice, vă spun încă o dată.
Eu vă spun că este absolut normal ca la vârste de felul acesta, să avem şedinţe comune ale Parlamentului pentru toţi preşedinţii României. Vine şi vremea domnului Băsescu, vine şi vremea domnului Iliescu, căruia îi doresc, la 85 de ani, să îl chemăm sau la 90 sau 100 de ani, poate că şi Emil Constantinescu. Care este problema, dacă invităm foştii preşedinţi ai României într-o şedinţă solemnă, de 30 de minute, să vină şi să ţină un discurs, în faţa Camerelor reunite. E un gest cât se poate de firesc, e normal! Şi de la aceste considerente am pornit, când am făcut solicitarea respectivă.
Domnul Radu Mircea Berceanu:
În legătură cu decoraţiile...? La care decoraţii v-aţi referit? Domnul Tăriceanu a spus: este monarhul care a fost la sfârşitul războiului decorat... el a fost decorat de Stalin.
Domnul Puiu Haşotti:
Da, dar la vremea aceea nu aveaţi voie să vorbiţi aşa şi nici curajul.
Domnul Radu Mircea Berceanu:
Eu m-am născut pe 5 martie 1953, când se zice că a murit Stalin, aşa că... Dar a fost decorat de Stalin.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Dragă Radu, putem să facem abstracţie, dacă tu ai făcut această remarcă de decoraţia dată de Rusia, dar aprecierile nu au fost exclusiv ale Rusiei, americanii şi englezii, ştii foarte bine că au avut aceeaşi apreciere, pentru că în final a fost un efort mai mic şi al lor şi în principal, ştim foarte bine că, considerentul principal nu era efortul de război, ci salvarea de vieţi omeneşti.
Domnul Puiu Haşotti:
Dar, domnule Berceanu, şi Churchill şi Roosevelt au fost decoraţi de Stalin. Ce facem?
Domnul Mircea–Nicu Toader:
Doamna preşedinte,
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Oltean era şi după aceea dumneavoastră şi domnul Pambuccian.
Domnul Ioan Oltean:
Doamna preşedinte,
Domnule preşedinte,
Stimaţi colegi,
Mie mi se pare totuşi că, sigur, Majestatea Sa Regele Mihai merită atenţia cuvenită, nu am nimic absolut împotriva acestui eveniment, dar nu cred că putem genera un eveniment de natura unei şedinţe solemne a Parlamentului României în care Regele Mihai să vină şi să se adreseze naţiunii române. Cred că nici constituţional nu ne putem permite aşa ceva, dar în acelaşi timp, cred că putem să gândim o altă modalitate prin care să-i oferim posibilitatea de a fi tratat cu tot respectul de către Parlamentul României. Putem pune la dispoziţia iniţiatorilor acestui eveniment o sală în Parlamentul României în care, împreună cu toate grupurile parlamentare să gândim o modalitate prin care să cinstim aniversarea vârstei de 90 de ani a Regelui Mihai, dar în nici într-un caz, în opinia mea, nu cred că putem să organizăm o şedinţă solemnă a Parlamentului României pentru ca Regele Mihai să se adreseze naţiunii române. Mi se pare totuşi exagerat o asemenea iniţiativă, dar în acelaşi timp, repet, militez pentru o variantă de altă natură în care cei doi lideri de grup parlamentar să aibă posibilitatea ca împreună cu cei ce sunt interesaţi să gândească o altă formă prin care Regele Mihai să primească atenţia cuvenită din partea Parlamentului României.
Domnul Puiu Haşotti:
Vizaţi voi, PD-L-ul, chestia asta, noi nu facem aşa ceva.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Tăriceanu.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Nelu, iartă-mă că îţi spun! Noi am făcut o propunere de care, sigur că prin atitudinea pe care o aveţi, înţeleg că nu sunteţi de acord cu ea. Vă este teamă de ceva, nu ştiu, nici nu vreau să aflu foarte multe lucruri. Cred că în legătură cu ceea ce ai spus, îmi fac datoria să îţi reamintesc că în faţa Parlamentului, în faţa Camerelor reunite, s-au adresat: preşedintele Chirac, Sarkozy şi cred că lista poate să continue, au mai fost şi alţii...
Domnul Puiu Haşotti:
Şi Strauss-Kahn.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Mă rog, Strauss-Kahn, care nu este preşedinte. Deci, aici este vorba de un fost şef de stat al României, de un fost preşedinte al României. Sigur, ce o să se întâmple mai departe, dacă o să oferim aceeaşi posibilitate lui Ion Iliescu sau nu ştiu, altor preşedinţi, rămâne de văzut dacă va fi o propunere atunci, o vom discuta sau mă rog, o vor discuta cei care vor fi în Parlament la momentul respectiv. Până una alta, precizaţi-vă punctul de vedere, trecem la vot şi cu asta, basta.
Eu vreau să spun ceva, că pentru noi este bine şi aşa şi aşa. Şi dacă o respingeţi este bine, pentru că tot fardul acesta pe care vi-l daţi voi cu partid de dreapta cu vrăjeli de astea, că liberali, că de dreapta, că nu ştiu ce, se duce cu ocazia asta cu viteza vântului. Asta e.
Domnul Ioan Oltean:
Dacă îmi daţi voie doamna preşedinte. Eu aş vrea să vă asigur că nu ne este teamă de nimic, nu avem un sentiment de teamă faţă de Majestatea Sa sau faţă de oricine care are o gândire regalistă şi nu de altă natură. De asemenea, nu credem că toţi cei de dreapta sunt regalişti sau sunt oameni care susţin regele. Noi credem că instituţia aceasta solemnă a adunării festive a Camerelor reunite este prea mult şi vrând – din câte îmi amintesc eu – întotdeauna, în faţa Camerelor reunite şedinţă solemnă, domnule senator, s-au adresat oameni în exerciţiu funcţiunii, preşedinţi de stat în exerciţiu sau alţii, unde am făcut noi mici abateri de la normele Regulamentului şedinţelor comune, au fost oameni care deţineau funcţiile respective, erau oameni în exerciţiu şi nicidecum foşti şefi de stat, foşti directori generali de la Banca Mondială sau din altă parte. Este un punct de vedere care, sigur, nu este deţinătorul adevărului absolut, dar ceea ce vreau să subliniez încă odată este că nu avem nici un fel de teamă. Este un punct de vedere al nostru care nu este generat de teamă faţă de acest eveniment, ci, pur şi simplu, aşa considerăm noi că trebuie să se desfăşoare lucrurile la nivelul Parlamentului României.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Toader.
Domnul Mircea–Nicu Toader:
Pe scurt: susţin ce am propus eu şi din alt motiv. O şedinţă solemnă cu parlamentarii noştri care se gândesc în multe locuri, poate să fie o situaţie delicată, să fie câţiva în sală şi nu poate să participe nimeni altcineva din public, cel puţin din alte zone şi cred că cel mai bine, ca să dăm şi o tentă de suport, până la urmă şi de importanţă, o sală a Parlamentului dedicată special şi cu toţi cei care vor să participe acolo, este mult mai simplu.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Domnul Haşotti.
Domnul Puiu Haşotti:
Foarte scurt. Aş vrea să le dau o scurtă replică celor doi „tovarăşi" de la PD-L, mă rog..
Domnul Ioan Oltean:
Tovarăşi în Parlament cu tine, domnule profesor.
Domnul Puiu Haşotti:
Aş vrea să le amintesc, în primul rând, celor doi cam ce opinie are domnul preşedinte Traian Băsescu despre Parlament. În orice caz mult mai proastă decât o au mulţi dintre noi despre Majestatea Sa Regele Mihai. Şi vreau să vă mai spun atât, că, spuneam şi cu altă ocazie, românii au făcut poveşti frumoase, basme populare frumoase cu regi, împăraţi şi prinţi; cu preşedinţii au făcut bancuri.
Supuneţi la vot şi să terminăm discuţia, că nu are rost.
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
Discuţia aceasta este turnesol pentru cei de la PD-L, turnesol politic.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Înţeleg că propunerile sunt deja făcute. Este o propunere făcută de domnul Tăriceanu şi Grupul parlamentar PNL din Senat şi din Cameră şi o altă propunere făcută pentru un eveniment separat într-o sală a Parlamentului cu solemnitatea... este o propunere alternativă la propunerea deja făcută.
Deci, supun la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar PNL pentru sesiune solemnă.
Cine este pentru?
Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:
O precizare. Eu am să vă rog să supuneţi la vot numai propunerea noastră, care, dacă trece, este în regulă, dacă nu trece, atunci vă rog să luaţi cont că ne retragem propunerea, da? Deci, nu mai supunem la vot că să facem în altă sală, că nu mai este propunerea noastră, o retragem.
Doamna Roberta Alma Anastase:
Păi nu este propunerea dumneavoastră, este o propunere alternativă făcută.
Bun. Întâi supunem la vot propunerea făcută de Grupul parlamentar PNL.
Cine este pentru? O să rog secretarii să numere. 11 voturi.
Voturi împotrivă?10 voturi.
Abţineri? 2 abţineri.
Propunerea a fost respinsă.
Notă
Deși în stenogramă apar Călin Popescu-Tăriceanu, Puiu Hașotti, Mircea Toader, Mircea Dușa, ei fiind lideri de grup parlamentar nu au drept de vot. Într-un Birou Permanent au drept de vot președinții, vicepreședinții, secretarii și chestorii.
Anunțul rezultatului votului este eronat, voturile împotrivă fiind în realitate 11.
Adaugă un comentariu