Familia Regală în percepţia publică

Potrivit unui sondaj INSCOP realizat în luna mai 2014, 44,9% din populaţia României are o părere foarte bună sau bună despre Casa Regală. În acelaşi timp, 30,2% dintre respondenţi s-au pronunţat în favoarea Monarhiei ca formă de guvernare. Aşa cum arăta domnul Darie Cristea, coordonator de proiecte INSCOP, sondajul vine în cursul unui an electoral, când în mod normal agenda publică nu acordă o atenţie deosebită subiectelor legate de monarhie. Să fie oare asa?

La aproape 25 de ani de când Principesa Moştenitoare Margareta, primul membru al Familiei Regale întors în ţară, după 1989, păşea în România, un astfel de sondaj nu mai poate surprinde. Dacă la începutul anilor ’90, îndoctrinarea şi lipsa de informare întreţinute în scopul influenţării percepţiei publice erau la ordinea zilei, în prezent libertatea informaţiei este pe primul loc. Vidul de cunoaştere despre Casa Regală este, totuşi, încă vizibil în declaraţiile oamenilor, care doresc ca membrii Familiei Regale să fie mereu „mai prezenţi, mai implicaţi, mai mult la televizor.”

De ce? În condiţiile în care România este cuprinsă, treptat, de apatia politică specifică Occidentului democratic, iar în perioadele de criză se rupe în tabere antagoniste, Familia Regală este una dintre puţinele prezenţe publice respectabile şi apolitice (alături de Armată, Academie, Biserică, Banca Naţională), şi singura dintre acestea care întruchipează un atribut al Suveranităţii şi demnităţii naţionale – Coroana. În cuvinte mai simple, atunci când vrea ceva diferit, când vrea o viziune pe termen lung, sau când doreşte să revadă România demnă, publicul se îndreaptă către Coroană.

În cei 25 de ani de la revenirea în România, membrii Familiei Regale au crescut exponenţial numărul şi amploarea evenimentelor publice. De exemplu, Principele Radu a vizitat fiecare oraş din România, iar Fundaţia Principesa Margareta este una dintre cele mai de prestigiu organizaţii non-guvernamentale din ţară. Mii de români participă anual la Garden Party şi la celelalte evenimente regale, şi astfel cunosc direct metodele de acţiune ale Familiei Regale. Încrederea ridicată este, deci, un efect natural.

Sondajul despre Monarhie ca formă de guvernământ este mai interesant. Astfel, s-a înregistrat o scădere importantă (de 11,3%, faţă de anul trecut) a persoanelor indecise în privinţa formei de guvernare, dar şi o creştere a celor care susţin fiecare dintre cele două forme – Monarhia şi republica. Probabil că punerea problemei, în mass-media, în şcoli şi în dezbaterea publică, privitor la organizarea României, cu ocazia proiectului de Constituţie pregătit anul trecut, dar şi a evenimentelor internaţionale ale altor Case Regale, s-a percutat într-o înţelegere mai clară a locului şi rolului Coroanei într-o monarhie constituţională, respectiv al preşedintelui într-o republică.

De asemenea, este foarte posibil ca publicul să fi acceptat ideea unui rol constituţional, dar fără statutul de putere în stat, al Coroanei, din perspectiva proiectului recunoaşterii sale constituţionale. Într-o astfel de formulă, cele două rezultate ale sondajului s-ar armoniza perfect, în sensul că românii au încredere în Familia Regală şi au o opinie foarte pozitivă despre aceasta, dorindu-şi în acelaşi timp republica, în cadrul căreia Coroana să aibă o recunoaştere constituţională, un rol apolitic, de păstrătoare a identităţii şi demnităţii naţionale.

Ioan-Luca Vlad

Avocat, mediator

Consilier Privat onorific al Familiei Regale a României