La virsta de 23 de ani a intors armele impotriva Germaniei si a scurtat Al Doilea Razboi Mondial cu sase luni

La virsta de 23 de ani a intors armele impotriva Germaniei si a scurtat Al Doilea Razboi Mondial cu sase luni. Regele Mihai incheie campania Cotidianul despre monarhii Romaniei

Ultimul rege al Romaniei, Mihai I, este ultimul si in seria de patru episoade legate de problema monarhiei in Romania si importanta ei in istoria tarii. Campania a pornit dupa dezbaterea lansata pe site-ul Cotidianul in jurul interviului de la Londra cu printul mostenitor Nicolae.

„Regele Mihai a fost un rege depasit de situatie, cu doua domnii imature, de fatada. In timpul celei dintii, in copilarie, au condus altii pentru el, iar in timpul celei de a doua, de la tinerete, a condus dictatorul militar, maresalul Antonescu. Actul de la 23 august 1944 ramine memorabil si oportun, chiar daca a fost realizat cu cine s-a putut (comunistii, alaturi de ceilalti) si urmat de ocuparea tarii. Greva regala a fost o alta tentativa, personala si disperata, de a lupta cu evolutiile istorice. Era insa prea tirziu“, descrie pe scurt domnia lui Mihai I de Hohenzollern istoricul Ovidiu Pecican.

In 1925, Carol al II-lea renunta pentru a treia oara la tronul Romaniei. Regele Ferdinand, bolnav de cancer, batea spre 60 de ani. Un an mai tirizu, principele Mihai, fiul minor al lui Carol, era desemnat succesorul la tron si, dupa moartea lui Ferdinand in 1927, devenea pentru prima data rege al romanilor, la virsta de doar sase ani. A doua zi isi depuneau juramintul, in fata Parlamentului, cei trei membri ai regentei tutelare, care aveau sa aduca instabilitatea politica in tara: unchiul sau Nicolae, patriarhul Miron Cristea si juristul Gheorghe Buzdugan. „Regele minor nu indeplinea decit un rol figurativ“, spune istoricul Alin Ciupala.

Chemat sa salveze tara de framintarile politice, Carol al II-lea l-a dat la o parte pe fiul sau in 1930. Mihai I a reprimit insa coroana un deceniu mai tirziu, dupa abdicarea fortata a tatalui sau. „Cartea lui Arthur Gould Lee, «Coroana contra secerei si ciocanului», contine o relatare a regelui Mihai in legatura cu modul in care a ajuns rege. Povesteste ca era dimineata zilei de 6 septembrie 1940, cind telefonul de la capul patului a sunat. A raspuns, iar aghiotantul i-a spus ca trebuie sa se imbrace si sa vina in sala tronului pentru a depune juramintul. Regelui nu i-a venit sa creada, deoarece statuse cu Carol la discutii pina spre ziua si nu fusese vorba in nici un fel de abdicare“, descrie istoricul Ioan Scurtu. Pe 6 septembrie, la prinz, Mihai I depunea deja juramintul in calitate de rege al Romaniei.

„Primul decret pe care l-a semnat, imediat dupa depunerea juramintului, a confirmat decretul lui Carol al II-lea de numire a generalului Antonescu in calitatea de presedinte al Consiliului de Ministri, insarcinat cu depline puteri. La acest decret s-a adaugat faptul ca regele este cel care numeste presedintele Consiliului de Ministri. In forma initiala a decretului, din 5 septembrie, nu figura aceasta din urma prevedere. Aceasta a fost foarte importanta, pentru ca de ea a putut sa uzeze Mihai la 23 august 1944, pentru ca cel care numeste are si dreptul de a destitui“, continua istoricul. Acesta spune ca Ion Antonescu il acuza pe Carol al II-lea ca a furat si a distrus tara, il eticheta ca fiind paranoic si epileptic si a anuntat public ca ii fixase un program de studii universitare regelui Mihai, proaspat absolvent de liceu.

„Mihai I a fost tinut departe de orice decizie politica, iar mentinerea institutiei monarhice avea rolul de a masca un regim autoritar in care deplina putere era detinuta de Ion Antonescu“, sustine istoricul Alin Ciupala. „Tot regele povesteste ca, in ziua de 22 iunie 1941, a aflat de la Radio Londra ca Romania a intrat in razboi, desi formal el era capul ostirii. Actul a fost facut fara participarea lui, insa Mihai s-a grabit sa-i trimita lui Antonescu, in aceeasi zi, o telegrama prin care il felicita pentru decizia luata si ii ura deplin succes“, explica Ioan Scurtu. Regele in virsta de 20 de ani a vizitat si frontul, atit in Basarabia si Bucovina, cit si in Sevastopol. Potrivit istoricului, exista fotografii si filme cu Mihai I decorind ostasii romani remarcati in lupta impotriva bolsevismului.

Fiul lui Carol al II-lea a inceput sa fie mai activ de la sfirsitul anului 1943, cugetind la scoaterea Romaniei din razboi. „Negocierile diplomatice purtate cu acest obiectiv, incheierea armistitiului cu Natiunile Unite au avut si girul regelui, chiar daca nu o imputernicire formala. De exemplu, cind Barbu Stirbei s-a prezentat la Cairo, in martie 1944, pentru a negocia cu aliatii, a spus ca vorbeste in numele regelui, in numele lui Maniu si in numele maresalului Antonescu“, aminteste Scurtu.

In martie 1944, trupele sovietice calcau hotarele Romaniei si subjugau Basarabia, apoi o parte din Bucovina si din nordul Moldovei. „La 20 august 1944 a avut loc ofensiva sovietica. Frontul a fost rupt, iar in acest context a avut loc lovitura de stat de la 23 august 1944. De ce lovitura de stat? Pentru ca a fost totusi o abatere de la normele legale, in sensul ca in decretul din 6 septembrie 1940 regele numea si putea destitui presedintele Consiliului de Ministri, dar la 23 august cel care a fost numit, Constantin Sanatescu, nu mai beneficia de puteri depline. S-a revenit intr-un fel la Constitutia din 1923“, continua istoricul. In noaptea de 23 spre 24 august, Mihai I a parasit Capitala si s-a retras in Oltenia. „Bine a facut, deoarece in dimineata zilei de 24 august a urmat un bombardament masiv al armatei germane, in urma caruia a fost distrusa si aripa din Palatul Regal, unde tocmai avusese loc arestarea maresalului Antonescu“, aminteste Ioan Scurtu un episod norocos din viata regelui.

Intr-o transmisie radiodifuzata catre natiune si armata, Mihai I a proclamat loialitatea Romaniei fata de Aliati, a acceptat un pretins armistitiu oferit de acestia, a ordonat incetarea focului contra lor si a declarat razboi Germaniei. Dupa 23 august, regele a aparut in ochii opiniei publice drept cel care a scos tara din razboi, salvind un numar foarte mare de cetateni de la moarte. Lovitura de stat se estimeaza ca ar fi scurtat Al Doilea Razboi Mondial cu sase luni. In plus, la sfirsitul conflagratiei, Mihai I a fost decorat de catre presedintele american Harry S. Truman cu „Legiunea de Merit“ in cel mai inalt grad: Comandant Sef. In schimb, Romania a fost practic ocupata de trupele sovietice, conform intelegerilor intre marii aliati (SUA, Marea Britanie si URSS), iar regele, precum si partidele democratice n-au putut sa-si impuna vointa, relateaza Ioan Scurtu.

Istoricul vorbeste apoi despre greva regala din august 1945 - ianuarie 1946, cind regele a intrerupt legaturile cu guvernul Groza, sperind ca-l va putea demite. Petru Groza n-a demisionat, la sugestia sovieticilor, Mihai I trebuind sa reia legaturile cu guvernul. Ioan Scurtu fixeaza si episodul procesului lui Ion Antonescu, cind regele nu a semnat comutarea pedepsei pentru cei condamnati la moarte, in frunte cu maresalul: „Propunerea a fost a ministrului Justitiei, Lucretiu Patrascanu, ca ei sa nu fie amnistiati. Cind esti rege, exista solutia abdicarii daca socotesti ca actul respectiv este impotriva normelor legale, impotriva interesului national. Opinia mea este ca regele are totusi o responsabilitate in sfirsitul maresalului Antonescu si al colaboratorilor lui, in maniera in care a avut loc, cu sentinta stabilita dinainte, la Moscova. A fost un proces politic, nu unul juridic“.

La alegerile parlamentare din noiembrie 1946, Iuliu Maniu si Ion I.C. Bratianu au staruit ca regele sa nu formeze noul parlament, ales prin frauda, continua istoricul. „Totusi, in ziua de 1 decembrie 1946, regele a fost prezent, a citit mesajul si chiar a spus ca este fericit sa se gaseasca in mijlocul reprezentantilor Natiunii. Prin prezenta lui a validat practic alegerile din noiembrie.“ In mai 1946, regele l-a decorat pe Petru Groza pentru activitatea depusa ca sef al Guvernului, dezvelind in aceeasi luna si statuia Ostasului Sovietic, amplasata in fata Guvernului. „Cu acel prilej, a primit un avion din partea lui Stalin, Mihai fiind un foarte priceput pilot si pasionat de motoare. Regele avea o influenta tot mai mica, pina aproape de anihilare. Dupa dizolvarea PNT si arestarea lui Maniu si a celorlalti fruntasi taranisti, dupa autodizolvarea PNL, condus de Bratianu, regele nu mai avea practic nici un sprijin, si la 30 decembrie 1947 a fost nevoit sa abdice“, spune Ioan Scurtu.

Ultimul rege al Romaniei a primit actele abdicarii la Palatul Elisabeta, care era inconjurat de trupe inarmate. Petru Groza l-ar fi santajat cu executia a 1.000 de detinuti studenti daca nu abdica. De altfel, Mihai I devenise simbolul tineretului si al intelectualitatii necomuniste, miscarile studentesti din ’46-’47 avind sloganul „Regele si patria“, dupa cum spune antropologul Zoltán Rostás pentru Cotidianul. „Dupa ce Groza a primit actul de abdicare semnat de rege, s-a indreptat spre regina-mama Elena, rugind-o sa-i pipaie buzunarul de la spate al pantalonilor, pentru a vedea ce avea acolo. Regina nu a facut un asemena gest, iar Groza a replicat ca avea pus acolo un pistol, pentru ca nu voia sa pateasca precum Antonescu, cind a fost arestat la Palatul Regal. Asadar, regele nu a fost amenintat cu moartea, el si-a dat seama ca nu avea nici o solutie“, descrie Scurtu.

In iunie 1948, Mihai I s-a casatorit cu printesa Ana de Bourbon-Parma. Au trait la inceput in Marea Britanie, apoi s-au mutat in Elvetia. Regimul comunist i-a retras cetatenia romana in 1948, regele revenind in tara abia in 1992, intimpinat de ovatiile a peste un milion de persoane. Si-a reprimit cetatenia romana in 1997, pe timpul presedintelui Emil Constantinescu, si i s-a permis din nou sa-si viziteze tara.

Istoricul este cel care studiaza scrieri si artefacte din trecut, pentru a crea imagini concludente ale perioadelor care s-au scurs. Deoarece izvoarele pot fi interpretate in multiple moduri, istoria este un domeniu controversat. Perioada agitata din Europa, dupa anul 500 d.Hr., este numita si Evul Intunecat, cu toate ca a gazduit, pe alocuri, activitati dedicate culturii. Istoricul american Francisc Fukuyama a sustinut, in 1992, ca istoria s-a incheiat dupa caderea comunismului.

La inceputul lunii ianuarie, la 60 de ani de la abdicarea fortata, fostul suveran al Romaniei i-a predat stacheta succesiunii dinastice principesei Margareta. Ea urmeaza sa devina mostenitoare a familiei regale si va purta titulaturile de “Principesa Mostenitoare a Romaniei” si “Custode al Coroanei Romaniei”, potrivit Newsin. Dupa decesul regelui, principele Radu, sotul principesei Margareta, va primi, la rindul sau, titlul de “Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei”. Totodata, regele Mihai si-a exprimat dorinta de a cere Parlamentului renuntarea la legea salica, potrivit careia succesiunea la tron se face exclusiv pe linie barbateasca. Argumentul: aceasta nu mai corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti. In ordinea succesiunii, principesa Margareta este urmata de a doua fiica a regelui Mihai, principesa Elena, si de Nicolae de Roumanie Medforth Mills, nepotul regelui. Familia regala a pastrat decizia de a-i exclude din linia de succesiune si din Casa Regala pe descendentii regelui Carol al II-lea.

from: http://stirea.wordpress.com/2008/03/06/la-virsta-de-23-de-ani-a-intors-armele-impotriva-germaniei-si-a-scurtat-al-doilea-razboi-mondial-cu-sase-luni-regele-mihai-incheie-campania-cotidianul-despre-monarhii-romaniei/