Decembrie 1989: Timisoara, gloante dum-dum inainte de 22 decembrie, si teroristii
Punctul de vedere al ranitilor
Rănit în Revoluţie, cu gloanţe adevărate
Deşi este proprietarul celei mai numeroase armate paşnice din România, Adrian Kali a fost împuşcat de două ori. Întâi cu un glonte exploziv, aşa-numitele dum-dum, apoi cu un glonte de 7,62. Asta s-a întâmplat în timpul Revoluţiei din 1989, în 17 decembrie, pe Podul Decebal. În 15 decembrie, a plecat de la lucru şi s-a oprit în faţa locuinţei lui Tökes. „Veneau câte doi în civil şi-l ridicau pe câte unul. Aşa, scurt”. La o „ridicare” din asta, a intervenit Ştefan Iordănescu, care s-a recomandat „regizor şomer”, când securistul care arestase un tânăr i-a cerut să se legitimeze. I-a tras un cap în gură securistului, Kali l-a lovit şi el, apoi coloana a trecut efectiv peste băieţii cu ochi albaştri. În 17 decembrie, Adrian Kali a fost împuşcat. La Urgenţele Spitalului Judeţean a ajuns cu o Dacie încărcată cu… carne de porc. Transferat la Spitalul de Cardiologie de la Pădurea Verde, a fost de două ori operat pe viu.
Glontele îl mai are şi acum. Cele 40 de milioane de lei pe care le-a primit ca rănit în Revoluţie le-a pus la bancă, oricând gata să le dea înapoi. Aşa că eroul Adrian Kali trăieşte, ca un om obişnuit, din salariul de profesor de istorie. Un profesor neobişnuit. „Important e ca soldaţii şi războaiele să stea la locul lor: în cutiile mele de carton, nu în lumea reală”.
http://www.agenda.ro/old/2001/31-01-c.htm. I
“Mi-au dat o proteza si pe urma mi-au taiat pensia de invalid”
“Pentru cei care gandesc cu stomacul, nu a meritat sa lupti in ‘89″, iti spune Danut Gavra, care a ramas, dupa acel sangeros decembrie, aproape fara tot piciorul stang. Avea atunci 24 de ani si, dupa cum isi aduce aminte, “speram ca daca pica Ceausescu, a doua zi va fi ca in America”. A fost in strada inca din 15 decembrie ‘89, cand dupa serviciu s-a dus la casa lui Tokes. Istoria vrea sa scoata data de 15 decembrie. Vrea sa uitam de dimensiunea spirituala. Daca nu era acel 15, nu era nici 16, nici 22 decembrie. Desi infirm, barbatul, trecut de prima tinerete, traieste si acum clipele care i-au schimbat viata. Strange din pumni si scandeaza lozincile din ‘89: “Vrem libertate”; “Vrem alegeri libere”; “Vrem faina si malai si pe regele Mihai”. A fost impuscat printre primii, la Podul Decebal din Timisoara, in seara zilei de 16. “Cand a aruncat unul din dreapta tigara jos, soldatii din cordon au inceput sa traga fara somatie. Cand am vrut sa ma intorc, un glont m-a nimerit in piciorul stang. De la genunchi si pana la talpa toata carnea era macinata pe dinauntru. Au tras cu dum-dum“.
http://www.adevarul.ro/articole/2002/medalia-uitarii.html http://www.bbc.co.uk/romanian/forum/story/2006/12/061218_raport_comisie_comunism .shtml.
Punctul de vedere al unui medic (chirurg)
Barzeanu Atanasie, 65 anit, medic primar, doctor in stiinte, chirurg, Spitalul Judetean Timisoara
“…sintem deci in 18 decembrie…Pe la orele doua si patruzeci, cind inchideam o operatie–Sava Florica, 33 de ani, vinzatoare la Loto-pronosport in cartierul Fabric, impuscata din mers, in Piata Traian, dintr-un ARO [!], pacienta prezentindu-se o echimoza cu distrugerea tesuturilor (plaga in diametru de 15 centimetri), a tesuturilor din regiunea epigastrica, inclusiv a muschilor drepti abdominali, cu ruptura a colonului ascendent transvers si a jejuno-ileonului, fiind in stare de soc grav traumatic, hemoragic–, fara sa-mi poti explica nici macar acum cu ce fel de gloante a putut fi lovita, pentru ca nu am identificat nici orificiul de iesire si nici pe cel de intrare, a venit o asistenta de la Chirurgie I, care mi-a spus sa merg la domnul Ignat.”
Titus Suciu, Reportaj cu Sufletul la Gura, (Editura Facla 1990), pp. 133-134.
Punctul de vedere al militarilor
“Ion Coman era mana dreapta a lui Ceausescu si avea in subordine armata, Ministerul de Interne si justitia. Totodata, Vasile Milea, generalul Guse si Ilie Ceausescu erau singurii care aveau dreptul sa dea ordin sa se traga”, a spus Chitac. Contrar afirmatiilor partilor civile implicate in dosar, care spun ca s-a tras in ei cu cartuse de tip “dum -dum“, generalul a negat ca in dotarea Ministerului Apararii Nationale (MApN) s-ar fi aflat munitie de acest tip, dar a sustinut ca nu are cunostinta care era dotarea Ministerului de Interne. http://stiri.rol.ro/arhiva/content/view/204490/5/
“O lupta cu fortele raului,” Orizont (Timisoara), nr. 5 (2 februarie 1990), p. 5.
Iosif Costinas: Care este opinia ta despre felul cum au actionat securistii-teroristi?
Lt. Col. Petre Ghinea: Spre deosebire de militarii nostri, ei au fost foarte bine pregatiti pentru lupta in oras. Dispuneau de armament modern, special (inclusiv simulatoare de foc). De pilda, la automatele lor rabatabile, cu gloante videa [vidia] sau gloante explozive, nu se putea vedea flacara la gura tevii….
Punctul de vedere al unor fosti securisti care stiu…
Roland Vasilevici (fost securist, Dir I, judetul Timis, secte religioase):
“Cartusele celor din U.S.L.A. erau speciale si la lovirea tintelor provocau noi explozii.”
Puspoki F., “Piramida Umbrelor (III),” Orizont, nr. 11 (16 martie 1990), p. 4.
si in Roland Vasilevici, Piramida Umbrelor (editura de vest, 1991), p. 61:
“Cei din U.S.L.A. si unii studenti straini, alaturati lor, trageau cu niste cartuse speciale, care, la lovirea tintei, provocau noi explozii.“
Dezvaluiri despre implicarea USLA in evenimentele din Decembrie ‘89
Un tanar care si-a facut stagiul militar in trupele USLA a declarat
corespondentului A.M. PRESS din Dolj: “Am fost la Timisoara si la Bucuresti in
Decembrie ‘89. Odata cu noi, militarii in termen, au fost dislocati si
profesionistii reangajati, care purau costume negre de camuflaj. Dispozitivele
antitero de militari in termen si profesionisti au primit munitie de razboi. La
Timisoara s-a tras in manifestanti de la distanta mica. Am vazut cum sareau creierii celor ciuruiti de gloante. Cred ca mascatii, folosind armamentul lor special, au tras cu
gloante explozive. In ianuarie 1990, toti militarii in termen din trupele USLA
au fost internati pentru dezintoxicare. Fusesaram drogati. Am fost lasati la
vatra cu cinci luni inainte de termen pentru a ne pierde urma. Nu-mi publicati
numele. Ma tem pentru mine si parintii mei. La antranamente si aplicatii eram
impartiti in “amici” si “inamici.” Mascatii erau “inamicii” pe care trebuia sa-i
descoperim si sa-i neutralizam. Cred ca mascatii au
fost acei teroristi.”
(Romania Libera, 28 Decembrie 1994, p. 3)
http://romanianrevolutionofdecember1989.wordpress.com/2008/10/18/decembrie-1989-timisoara-gloante-dum-dum-inainte-de-22-decembrie-si-teroristii/
:-? o mica problema.. nu erau recruti USLA, adik nu erau soldati in termen..
RăspundețiȘtergereTimisoara 15 decembrie 1989- 15 decembrie 2008
RăspundețiȘtergereAu trecut nouasprezece ani de la Revolutie si inca se mai vorbeste despre”misterele”acesteia.
Amprenta pe care timpul a lasat-o asupra memoriei martorilor ar putea explica eventualele mici inexactitati. Marturiile de mai jos pot oferi, cred, o imagine destul de exacta despre ceea ce a fost la Timisoara, in 15 decembrie, 1989.
Ar trebui, pentru a avea filmul ultimei faze a „cazului Tokes”, care se suprapune primelor momente ale Revolutiei, sa reluam ceea ce in linii mari se cunoaste : -mai 1989-la Radio Budapesta se mentioneaza pentru prima data numele lui Tokes, in legatura cu cazul teatrului studentesc „Thalia”. Ulterior, Tokes va fi mereu in atentia radioului si televiziunii maghiare.
- iunie 1989- primul interviu al lui Tokes la emisiunea Panorama tv Budapesta, in care a vorbit despre daramarea zidurilor comunismului.- 23 nov 1989- cu prilejul congresului XIV pcr, un grup de muncitori de la UMT Timisoara incearca sa provoace o greva;usile au fost blocate si ei au fost inchisi in ateliere. – 14 dec 1989- la Iasi esueaza incercarea „Frontului Popular Roman”,organizat de Stefan Prutianu si Cassian Spiridon, de a convoca un miting anticeausist in Piata Unirii.
Timisoara, 15 decembrie 1989. In Piata Maria, pe strada Timotei Cipariu, in fata Bisericii Reformate unde era si locuinta pastorului Tokes Laszlo impreuna cu familia sa, incep sa se adune grupuri de enoriasi care isi exprimau solidaritatea impotriva unei nedrepte sentinte a autoritatilor de evacuare a pastorului.
Cunoscand si urmarind cu emotie evolutia evenimentelor din tarile vecine, simteam ca multi altii ca acum se poate intampla ceva si la noi. Impreuna cu cativa prieteni, studenti fiind, am ajuns in dupa amiaza zilei de 15 decembrie in fata Bisericii Reformate, unde deja erau cateva zeci de persoane. Se aprindeau lumanari si lumea era linistita, se vorbea in soapta. Printre noi se plimbau cativa insi dubiosi, imbracati in haine de piele gri inchis. Intrarea in biserica este blocata.
La un moment dat, una dintre ferestre se deschide si apare pastorul Tokes.., apoi lucrurile s-au precipitat brusc,.. lumea se aduna si il intreaba pe pastor daca are nevoie de ceva..Grupul nostru murmura : „libertate”, „libertate”...apoi altii de langa noi, si apoi din ce in ce mai tare: „libertate”, „libertate”...Randurile oamenilor se ingroasa semnificativ. In Piata Maria doua tramvaie sunt blocate. Ne uitam unii la altii zambind, necunoscandu-ne; ne unea ceva miraculos, eram fericiti ca am facut primul pas in cel mai impresionant act de solidaritate interetnica, umana in cele din urma, dar si intrefiguram o demonstratie de forta impotriva autoritatilor, regimului comunist.
Pe la 9 seara a sosit o masina din care a coborat dl.Rotarescu, presedinte FDUS,Timis la acea vreme.In acelasi timp apare si dl primar al Timisoarei, dl.Mot. Incepem sa huiduim. Ei doreau sa mearga la pastorul Tokes sa vorbeasca. Pastorul apare din nou la fereastra sa vada ce se intampla afara. Cu totii deodata am inceput iarasi..”libertate”,.. „libertate”...
Pastorul ne spune sa plecam acasa ca nu trebuie sa ne punem viata in pericol pentru el. Noi i-am raspuns in cor :..”nu plecam’...”nu plecam”.. multimea incepe sa se agite. Gazda Arpad, apropiat al familiei Tokes, propune sa formam un comitet din reprezentati ai celor din strada, si sa mergem impreuna cu autoritatile , sa asistam la discutia cu pastorul. Am mers impreuna cu comitetul format, in holul din casa scarilor, si pastorul a vorbit despre nemultumirile sale si masurile ce trebuie luate. Primarul Mot ne-a notat in agenda lui, numele tuturor care am format acel comitet.
Noi trebuia sa comunicam celor de afara, din strada, sa-i convingem ca lucrurile se vor rezolva si sa plece acasa. Gazda Arpad s-a adresat multimii in limba maghiara. Apoi eu, in romaneste, le-am spus oamenilor ce s-a discutat si promisiunile facute de autoritati. Le-am precizat ca maine , 16 decembrie, sa ne adunam din nou, dar sa mai chemam rudele, prietenii, vecinii, pentru ca aici se petrece o nedreptate.
In sufletul meu simteam deja ca aceasta miscare pro-Tokes se transforma intr-o revolta impotriva regimului comunist.
Lumea se disperseaza. Cateva grupuri am ramas pana la miezul noptii cand am fost alungati brutal si urmariti de insii imbracati in haine de piele.
Restul se cunoaste. Pastorul a fost smuls cu forta dintre credinciosii sai, dar Revolutia nu a mai putut fi oprita.
Ea a inceput in fata modestei cladiri parohiale reformate. Micul grup de forte adunate in seara de 15 decembrie , in jurul pastorului, a declansat, exploziv, o imensa reactie in lant care a dezintegrat unul din cele mai cumplite sisteme represive din cate se cunosc.
L-au negat pe Dumnezeu dar, ca in vechile scripturi, ni s-au aratat semne si minuni – in plin decembrie am trait o saptamana primavaratica, intr-o duminica insangerata- un apus bolnav, terifiant, de un rosu aprins...apoi o noapte cu ploaie de vara, cu traznete si tunete- in noaptea de 17 spre 18 decembrie, dupa ce ore in sir au urmarit si secerat populatia unui oras rasculat.
Au tras in oameni cu lumanari in mana , au tras in Catedrala si din Catedrala, ne-au urmarit pana in locuinte, pe casa scarilor si in apartamente chiar, au semanat teroare cu armele tinta indreptate, ziua in amiaza mare, spre trecatorii multi si indarjiti ai Timisoarei.
Si i-a maturat suvoiul imens din 20 decembrie.
participant - Istvan Ion
Utile – www.procesulcomunismului.com
www.timisoara.com
mariusmioc.wordpress.com
www.memorialulrevolutiei.com