Carti noi ale Casei Regale (II)
Coroana romana
Ion Bratianu, 1881
Întoarcerea la adevar
Romania nu s-a nascut acum 90 de ani, asa cum s-a afirmat în ultimii ani in legatura cu aniversarea de la 1 decembrie 1918. Articolul 1 din Constitutia anului 1866 suna astfel: „Principatele Unite Romane constituiesc un singur stat indivizibil, sub denumirea de Romania”. Aceasta lege fundamentala a fost revizuita in 1879, 1884, 1917 si 1923, in acord cu modificarile de structura si intindere a statului roman, dar a ramas coloana vertebrala a unuia si aceluiasi stat, elementul determinant al continuitatii lui politice. Inceputa la 24 ianuarie 1859, daltuirea statului national modern, unitar si indivizibil, s-a incheiat la 10 mai 1881. Aceasta este statalitatea romaneasca moderna, cu puternice radacini europene.
Tot ultimii ani au adus in discutia publica notiuni importante, precum “viziune”, “identitate”, “continuitate”. Este bine ca ele patrund in vocabularul puterii politice si mediatice. Dar aceste virtuti au nevoie sa fie tratate corect. Viziunea se face cu generozitate si cu responsabilitate. Identitatea se repara cu loialitate. Continuitatea se innoada prin cunoastere si respect.
Asadar, Romania are 142 de ani de cand s-a fondat ca stat modern, condusa de un sef de stat dintr-o dinastie europeana. Aceste adevaruri au importanta astazi, cand Romania face primii pasi pe drumul institutional-european. Si aceste adevaruri au nevoie sa fie cunoscute, intelese, asumate, pentru ca instrainarea de sine, provocata de cele patru decenii de dictatura, sa-si incheie consecintele morale si institutionale.
Din multe puncte de vedere, acesti 142 de ani s-au reflectat in destinul Casei Regale a Romaniei. Volumul „Coroana Romana“, prin cuvinte si imagini, va incerca sa arate masura in care identitatea si statalitatea noastra, ca si speranta noastra, sunt legate astazi de Familia Regala. Iar continuitatea si identitatea romaneasca, hranite cu instinctul binelui national, se vor vindeca atunci cand fiecare dintre noi se va intoarce la adevar.
Primul capitol al cartii se intituleaza „Carol I. Tara, Statul, Familia“. El debuteaza cu un motto al Reginei Elisabeta, marturia sa despre sosirea pentru prima oara la Bucuresti, dupa nunta, in anul 1866:
“(…) am inteles ca suveranul reprezinta palatul, dupa cum o piatra de pe camp poate sa reprezinte un altar“.
Primul capitol, care este si cel mai amplu al intregului album, ramane cheia cartii si cuprinde in el ratiunea pentru care voumul a fost scris: dorinta de a face, dupa aproape un secol si jumatate, un rezumat convingator al operei statale a fondatorului Dinastiei noastre.
Carol I. Tara, Statul, Familia
Carol I este omul de la care a pornit totul: Familia Regala, Statul si Tara. Rand pe rand, an de an, sub domnia acestul principe european, Romania a dobandit institutii, modernitate si statornicie. O carte despre Coroana Romana ajunsa la aproape un secol si jumatate nu poate incepe decat cu fundamentala opera de constructie a regelui Carol.
Astazi, Romania se numara printre membrii Uniunii Europene, familia demna a natiunilor libere. Prin trecutul, ca si prin prezentul ei, Casa Regala este promotor si argument al vocatiei europene a Romaniei, precum si al traditiilor, stabilitatii si continuitatii natiunii noastre. Momentul 10 mai 1866 seamana, din multe puncte de vedere, cu 1 ianuarie 2007, in sensul asumarii valorilor si principiilor lumii europene.
Cuvintele lui Ion Bratianu si ale ministrilor Guvernului sau, rostite in ziua de 10 mai 1881, cu ocazia proclamarii Regatului Romaniei ca stat independent si suveran, surprind prin actualitatea lor profunda:
“Romania, constituita in Regat, completeaza si incorporeaza opera regenerarii sale. Ea isi da un nume, care este de acord cu pozitiunea ce a dobandit, ca Stat Independent. Prin noul nume si titlu se intaresc mai mult stabilitatea si ordinea in Romania. Regatul Roman, Maria Ta, este astfel continuarea domniei romane; nu are alt program, nici alte aspiratii, nici alte tendinte. Este o consacrare, o intarire mai mult data de Romani principiului monarhic, pe care Maria Ta ai stiut a-l planta adanc pe pamantul Romaniei“.
In urma cu doi ani, Casa Regala a Romaniei a sarbatorit, impreuna cu intreaga natiune romana, mai multe evenimente de importanta nationala:
• 140 de ani de la fondarea Dinastiei Regale romane, prin venirea pe tronul Romaniei a domnitorului Carol I, proclamat principe suveran in ziua de 10 mai 1866, prin plebiscit. In aceeasi zi, Domnitorul Carol I al Romaniei a depus juramantul de credinta fata de tara.
• 125 de ani de la proclamarea Regatului Romaniei, sub sceptrul Regelui Carol I, la 10 mai 1881 (la 14/26 martie 1881 se aproba proiectul de lege prin care Romania devine regat si Regele Carol I primeste titlul de Rege al Romaniei).
• 100 de ani de la Expozitia Nationala Romana din Parcul Carol din Bucuresti, inaugurata de Regele Carol la 6 iunie 1906.
• 85 de ani ai Majestatii Sale Regelui Mihai I, la 25 octombrie 2006.
Ziua de 10 mai are in istoria Romaniei trei semnificatii de importanta nationala:
• 10 mai 1866, depunerea juramantului lui Carol I ca domnitor al Romaniei, in fata Parlamentului. Domnitorul a jurat ca va fi credincios legilor tarii, ca va pazi religia romanilor, integritatea teritoriului lor si ca va domni ca domn constitutional.
• 10 mai 1877, Independenta Romaniei (in acea zi, Parlamentul a votat legea pentru desfiintarea tributului catre Inalta Poarta; motiunea votata de Camera se numea “Independenta absoluta a Romaniei”).
• 10 mai 1881, proclamarea Regatului Romaniei.
Sa ne amintim impreuna cateva date din timpul domniei regelui Carol I:
- Primul Rege al Romaniei a domnit 48 de ani.
- In timpul domniei lui, Romania obtine independenta fata de Imperiul Otoman, in anul 1877.
- Romania devine regat, stat independent si suveran in anul 1881.
- La 31 octombrie 1869 se inaugureaza oficial linia de cale ferata Bucuresti-Giurgiu, respectiv prima gara a Bucurestilor, Gara Filaret.
- La 12 noiembrie 1871 se inaugureaza Uzina de gaz aerian de la Filaret.
- La 25 septembrie 1872 se inaugureaza Gara de Nord din Bucuresti (numita, pana in anul 1888, “Gara Targovistii“).
- Totodata isi incep activitatea Atelierele Cailor Ferate din Bucuresti.
- La 26 decembrie 1872 este introdus tramvaiul cu cai.
- La 1875 se infiinteaza Fabrica de ulei vegetal din Bucuresti.
- La 15 decembrie 1875 isi incepe activitatea “Banca de Bucuresti“ (cu capital francez).
- La 16 iulie 1876 se creeaza la Bucuresti “Societatea Nationala de Cruce Rosie a Romaniei“.
- La 8 iunie 1897 se pune piatra fundamentala a Palatului “Casei de Depuneri, Consemnatiuni si Economie”, in prezenta Regelui Carol I si a Reginei Elisabeta. Palatul este inaugurat in anul 1900, prima sedinta a Consiliului de Administratie, in noul local, are loc la 15 iunie.
- La 27 ianuarie 1903 a fost fondata, la Bucuresti, “Confederatia Patronala UGIR”, propunandu-si dezvoltarea economica si modernizarea societatii romanesti.
- La 17 ianuarie 1906 a fost promulgata prima “Lege a Brevetelor de Inventie” si s-a infiintat “Biroul Brevetelor”, denumit astazi Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci. Anterior, in anul 1879, Romania a produs prima “Lege a marcilor”.
- In anul 1908 s-a infiintat “Observatorul Astronomic” cu planetariu (“Observatorul Popular”).
- Sub domnia lui Carol I se construiesc, in anul 1906, 40 de spitale rurale, dintre care unele sunt in functiune si astazi.
- Sub sceptrul lui se fondeaza multe universitati si colegii nationale (licee), pe toti tarii, care functioneaza pana in ziua de astazi.
Unul din primele obiective pe care si le-a propus tanarul principe Carol a fost cunoasterea directa a realitatilor tarii. El face calatorii in toate provinciile romanesti, atat in orase si comune, cat si in sate izolate. Nici drumurile proaste, nici conditiile precare de voiaj nu vor constitui piedici pentru fostul locotenent al armatei germane. In cursul deplasarilor (unele oficiale, altele nu), domnitorul si apoi regele Carol viziteaza in respectiva localitate prefectura, spitalul, scoala, penintenciarul, unitatea militara. De multe ori asista si la serviciul religios in biserica. Aceasta traditie a fost continuata intocmai de regele Ferdinand si de regina Maria, apoi de regele Carol al II-lea, de regele Mihai si de regina-mama Elena. In anii de dupa 1997, regele Mihai si regina Ana au strabatut mii de kilometri cu masina, trecand din sat in sat, din oras in oras, innoptand la manastiri, intalnindu-se cu oamenii si luand contact direct cu noile realitati postdecembriste, dand incredere si confort identitar comunitatilor locale. Acelasi lucru il facem astazi si noi, prin Fundatia Principesa Margareta a Romaniei si Biroul Reprezentantului Special al Guvernului.
Croaziera Regala de pe Dunare pana in Delta, organizata de noi in anii 2004 si 2005, a fost realizata prima oara de regele Carol cu exact o suta de ani in urma, in anul 1904. La prima deplasare au luat parte regele Carol si regina Elisabeta impreuna cu principii mostenitori Ferdinand si Maria (insotiti de cei doi copii mai mari, Carol si Elisabeta). Traseul a fost de la Turnu-Severin in sus pe Dunare pana la Cazane si de acolo in jos pana la varsarea in mare. Croaziera pe Dunare avea loc in fiecare an, la sfarsitul primaverii sau la inceputul verii. Familia regala era insotita de doamne de onoare, suite militare si unul sau doi ministri. Programul era foarte incarcat. Aveau loc intalniri si receptii cu autoritatile si personalitatile din orasele portuare unde acosta vasul. Existau insa si zile de relaxare, inchinate exclusiv frumusetilor naturii. In acele momente, savantul Grigore Antipa devenea personajul principal caruia i se adresau toate intrebarile unor mari iubitori de natura cum erau regele Carol si principele Ferdinand. In vremea noastra, evenimentul se numeste „Romania, o calatorie regala“ si a adus pana acum un numar important de personalitati din lumea intreaga pe pamant romanesc.
«Proiectului regal Savarsin» se inscrie si el in traditia regala romaneasca. In anul 1884, la propunerea lui Ion Bratianu, a fost creat un patrimoniu regal constand din douasprezece mosii, in diverse zone ale tarii, insumand 132.000 de hectare. Dorinta lui Bratianu a fost ca aceste mosii sa devina modele demne de urmat pentru intreg statul roman. Ele au luat denumirea de „Domeniile Coroanei“, au ramas proprietate de stat si au finantat o mare parte a cheltuielilor pentru exercitarea functiunii de sef al statului. Prin extraordinara modernitate a conceptului, aceasta institutia domeniilor coroanei a facut pionierat in domeniu. Iar ineditul ei se mentine si astazi caci, dupa stiinta noastra, nu exista alta institutie a sefului statului, in lume, care sa se finanteze altfel decat de la bugetul de stat.
Regele Carol I nu si-a concentrat atentia numai asupra agriculturii romanesti, ci si asupra activitatilor care deriva din ea. Au aparut «institutii model, in primul rand pe taramul agriculturii, in scopul folosirii cat mai rationale a pamantului, apoi si pe taramul industriei, incurajand aparitia de fabrici si de intreprinderi menite sa valorifice avantajos pentru populatie produsele speciale ale anumitor mosii ».
Domeniile Coroanei au produs, asadar, teracote excelente, articole din lana, produse din lemn, mobila, trasuri, ustensile de bucatarie, lazi, cutii de rezonanta pentru piane, „(…) broderii si tesaturi, (…) impletituri de cosuri si franghii si asa mai departe, avandu-se tot timpul in vedere utilitatea acestora pentru straturile nevoiase ale populatiei “.
Au aparut fabrici de cherestea, s-au imbunatatit caile navigabile si drumurile. S-a acordat atentie fondului cinegetic si piscicol. Populatia era instruita sa ingrijeasca pamantul, erau distribuite seminte pentru gradini si legumicultura. Cladirile de pe domenii respectau traditia arhitecturala a locului si erau construite cel mai adesea din lemn. Ordinea si curatenia erau elementele de care se tinea seama permanent. Se acorda importanta atat activitatilor de asistenta sociala si medicala, cat si invatamantului public, construindu-se numeroase scoli-model, plus biblioteci cu fond de carte variat. Indeplinirea acelorasi obiective a constituit baza elaborarii „Proiectului regal Savarsin“. Toate aceste activitati temerare si avansate, initiate de domnitorul si mai tarziu regele Carol, sunt astazi continuate de urmasii lui. Exista, insa, mai presus de continuitate, un motiv pentru care am vrut sa scriem toate aceste lucruri aici: faptul ca, desi au trecut peste o suta de ani de atunci, Romania are inca nevoie de acelasi tip de modele, de de initiative, de aceeasi inspiratie si viziune.
Expozitia Nationala din Bucuresti (sau Expozitia Generala Romana) a fost organizata in Parcul Carol (numit pana atunci dealul Filaretului) in anul 1906, cu scopul de a prezenta realizarile Romaniei in domeniile politicii interne, ale politicii externe, ca si ale culturii: literaturii, muzicii, picturii, teatrului, arhitecturii, etc. Regele Carol a inaugurat expozitia in ziua de 6 iunie.
In anul Expozitiei Nationale, Romania a mai aniversat 1800 de ani de cand in tinuturile noastre se stabilisera primii colonisti romani (106 d.H.) si cucerirea Daciei de catre Traian, 40 de ani de domnie ai regelui Carol I si 25 de ani de cand Principatele Romane devenisera regat.
Expozitia a fost organizata pe baza unei legi, votata de Parlamentul Romaniei (Adunarea Deputatilor si Senatul) in luna mai 1905. Lucrarile expozitiei au inceput cu o luna mai tarziu si au fost executate de arhitectul I.D. Berindey (1871-1928), cel care urma sa desavarseasca, in anul 1925, Palatul Administrativ din Iasi. Planurile expozitiei fusesera create in anul 1900 de arhitectul peisagist francez Edouard Redont (1862-1942). Locul ales pentru expozitie se afla la sudul orasului Bucuresti, care numara la acea data 300.000 de locuitori. Parcul astfel creat a devenit un loc atractiv, vizitat de turisti din toata Europa. Astazi, Parcul Carol I pastreaza o parte din arhitectura lui de acum un secol, dar are un potential turistic si cultural de departe mai generos decat orizontul utilizarii lui actuale.
Proiectul a fost inspirat de Expozitia Universala de la Paris, din anul 1900 si a mai cuprins pavilioane dedicate industriei, comertului, agriculturii, silviculturii si minelor. Sculptorii Dimitrie Paciurea (1873-1932) si Frederic Stork (1878-1942) au creat cu aceasta ocazie doua statui de mari dimensiuni, plasate la intrarea in Expozitie. Disparitia lor lasa astazi parcul cu mult mai sarac. Distrugerea identitatii orasului, pe toate planurile, este bine simbolizata de povestea Parcului Carol, din ultima suta de ani. Iar lipsa de interes pentru acest loc al culturii, economiei si ecologiei arata limpede gradul de pierdere a instinctului consolidarii de sine a societatii romanesti, dupa patruzeci de ani de comunism si inca doua decenii de post-comunism.
Expozitia Nationala Romana - 1906 din Parcul Carol, in cifre: Suprafata totala a expozitiei: 40.000 m2; drumuri si sosele - 30.000 m2; alei si poteci – 71.000 m2; suprafata lacului din interiorul parcului - 20.000 m2; 4200 de arbori mari si 8400 flori; plantatiile, pajistile si aranjamentele florale - 186.000 m2; conductele pentru iluminat - 34.000 m; electricitate produsa de doua motoare de cate 680 de cai/putere; iluminatul - 5.400 lampi incandescente.
Pe ultima coperta a volumului „Coroana romana“ vor fi inscrise cuvintele Regelui Carol I:
„Zi si noapte m-am gândit la fericirea Romaniei. (…) Cu toate greutatile pe care le-am întalnit, cu toate banuielile care s-au ridicat, mai ales la începutul domniei mele, în contra mea, expunandu-ma la atacurile cele mai violente am pasit, fara frica si fara sovaire, înainte pe calea dreapta, avand nemarginita încredere în Dumnezeu si în bunul simt al credinciosului meu popor“.
http://www.princeradublog.ro/?p=2629
Adaugă un comentariu