9 Octombrie – Ziua Holocaustului în România. Mii de evrei au fost deportaţi în Transnistria, la ordinul mareşalului Antonescu
Astazi, 9 octombrie este consemnată Ziua Holocaustului în România. A fost desemnata data de 9 octombrie deoarece aceasta marcheaza istoric decizia maresalului Ion Antonescu de a deporta mii de evrei.
Hotararea de Guvern nr. 672, din 5 mai 2004, instituie ziua de 9 octombrie ca “Ziua Holocaustului” in Romania. Cu acest prilej, se mentioneaza in HG, “vor fi organizate actiuni culturale, simpozioane, mese rotunde si alte actiuni cu tematica specifica”. Autoritatile administratiei publice “vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea si desfasurarea manifestarilor ocazionate de acest eveniment”. Hotararea este semnata de primul-ministru si contrasemnata de ministrul Culturii, iar data a fost aleasa “la propunerea Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania”.
Capitolul romanesc al Holocaustului este foarte complex, insumand actiuni si manifestari diverse, cu semnificatii nuantate. In principal, el consta in deportarea si exterminarea evreilor (si, in mai mica masura, a romilor) in lagarele din Transnistria. Regiunile din care cu precadere au fost deportati evreii au fost Basarabia, Bucovina, nordul Moldovei.
Pe 9 octombrie 1941 au inceput deportarile fortate, in vagoane de marfa incuiate, ale evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat si atunci si acum sub administratie romaneasca. In primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportati in Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv batrani, bolnavi, femei si copii.
“Din Suceava au fost evacuati 3.638 evrei, iar din comunele din judet si anume: Solca, Burdujeni si Itcani, au fost evacuati in total 1.395 evrei”, se specifica intr-un raport al Prefecturii din Suceava. Au urmat circa 9.000 de suflete din Dorohoi, Radauti, Darabani, Mihaileni.
Intr-un raport secret din 1 noiembrie 1941, adresat Presedintiei Consiliului de Ministri, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, atragea atentia asupra “conditiilor foarte grele si neomenoase” in care se desfasoara “masurile hotarate” de purificare etnica a Basarabiei, Bucovinei si Moldovei de nord (inceputa in iulie 1941), solicitand reducerea fluxului de evacuati. Evreii deportati mureau de epuizare, de frig, de foame, de boli sau, pur si simplu, de glonţ.
Este semnificativ ce declara Ion Antonescu inainte si dupa data de 9 octombrie 1941. La sedinta Consiliului de Aprovizionare din 6 octombrie el afirma: “In ceea ce priveste pe evrei, am luat masura ca sa-i scot definitiv si total din aceste regiuni. Voi face din neamul romanesc un grup omogen. Tot ce este strain, incet-incet, trebuie sa plece.” Textul acestei cuvantari a maresalului a fost publicat in Buletinul Ministerului Afacerilor Interne (nr. 4, 1.XI.1941), dar nu si fragmentul de mai sus. Semn ca autoritatile erau constiente de gravitatea masurilor de etnocid adoptate, chiar si in cazul unui regim dictatorial pe timp de razboi.
radio-resita.ro
Hotararea de Guvern nr. 672, din 5 mai 2004, instituie ziua de 9 octombrie ca “Ziua Holocaustului” in Romania. Cu acest prilej, se mentioneaza in HG, “vor fi organizate actiuni culturale, simpozioane, mese rotunde si alte actiuni cu tematica specifica”. Autoritatile administratiei publice “vor acorda sprijin de specialitate pentru organizarea si desfasurarea manifestarilor ocazionate de acest eveniment”. Hotararea este semnata de primul-ministru si contrasemnata de ministrul Culturii, iar data a fost aleasa “la propunerea Comisiei Internationale pentru Studierea Holocaustului in Romania”.
Capitolul romanesc al Holocaustului este foarte complex, insumand actiuni si manifestari diverse, cu semnificatii nuantate. In principal, el consta in deportarea si exterminarea evreilor (si, in mai mica masura, a romilor) in lagarele din Transnistria. Regiunile din care cu precadere au fost deportati evreii au fost Basarabia, Bucovina, nordul Moldovei.
Pe 9 octombrie 1941 au inceput deportarile fortate, in vagoane de marfa incuiate, ale evreilor din Bucovina de sud, teritoriu aflat si atunci si acum sub administratie romaneasca. In primele trei zile (9-11 octombrie) au fost deportati in Transnistria peste 5.000 de evrei, inclusiv batrani, bolnavi, femei si copii.
“Din Suceava au fost evacuati 3.638 evrei, iar din comunele din judet si anume: Solca, Burdujeni si Itcani, au fost evacuati in total 1.395 evrei”, se specifica intr-un raport al Prefecturii din Suceava. Au urmat circa 9.000 de suflete din Dorohoi, Radauti, Darabani, Mihaileni.
Intr-un raport secret din 1 noiembrie 1941, adresat Presedintiei Consiliului de Ministri, guvernatorul Transnistriei, Gheorghe Alexianu, atragea atentia asupra “conditiilor foarte grele si neomenoase” in care se desfasoara “masurile hotarate” de purificare etnica a Basarabiei, Bucovinei si Moldovei de nord (inceputa in iulie 1941), solicitand reducerea fluxului de evacuati. Evreii deportati mureau de epuizare, de frig, de foame, de boli sau, pur si simplu, de glonţ.
Este semnificativ ce declara Ion Antonescu inainte si dupa data de 9 octombrie 1941. La sedinta Consiliului de Aprovizionare din 6 octombrie el afirma: “In ceea ce priveste pe evrei, am luat masura ca sa-i scot definitiv si total din aceste regiuni. Voi face din neamul romanesc un grup omogen. Tot ce este strain, incet-incet, trebuie sa plece.” Textul acestei cuvantari a maresalului a fost publicat in Buletinul Ministerului Afacerilor Interne (nr. 4, 1.XI.1941), dar nu si fragmentul de mai sus. Semn ca autoritatile erau constiente de gravitatea masurilor de etnocid adoptate, chiar si in cazul unui regim dictatorial pe timp de razboi.
radio-resita.ro
Adaugă un comentariu