Sondaj: Regele Mihai este din ce în ce mai iubit de români, depăşindu-i pe liderii politici

Forţat de comunişti să abdice pe 30 decembrie 1947, Regele Mihai are astăzi 25,7% cotă de încredere, mai mult decât Traian Băsescu şi Emil Boc împreună.

Regele Mihai are o cotă de încredere de 25,7% în luna decembrie 2011, potrivit sondajului realizat de IMAS pentru ziarul Adevărul. Popularitatea Maiestăţii Sale depăşeşte cota de încredere cumulată de preşedintele Traian Băsescu - 12,9% împreună cu premierul Emil Boc - 9,7%. Regele este depăşit, la capitolul încredere, în luna decembrie, doar de preşedintele PNL Crin Antonescu, cotat cu 27,1%. Dintre personalităţile măsurate de IMAS în 2011, doar Mugur Isărescu, cotat în iunie cu 32,2%, l-a mai depăşit pe Rege.

Regele Mihai a bulversat ierarhiile politice din România anului 2011 printr-un singur eveniment major: discursul ţinut în Parlamentul României pe 25 octombrie când a împlinit 90 de ani. Întregul eveniment nu a durat mai mult de douăzeci de minute. Prestanţa Regelui a făcut să fie unul dintre puţinele personaje publice care să nu fie privite cu neîncredere atunci când a rostit, de la tribuna Parlamentului, cuvinte precum „iubire de ţară", „morală" sau „credinţă".

Regele a atins, fără cuvinte complicate, subiectele cele mai sensibile ale momentului: dualitatea politicii, nesocotirea valorilor, descurajările instituţionale, durerile celor fără de putere şi speranţă.

Prestanţă şi criză de lideri

Mai mult, prin întreaga sa prestaţie a demonstrat că este deasupra disputelor politice. Atacat de preşedintele Traian încă din vara acestui an şi acuzat că a fost „sluga" ruşilor , Regele Mihai nu s-a coborât la nivelul preşedintelui, şi un asemenea comportament nu poate fi decât apreciat de alegătorii obosiţi de răfuielile politice zilnice.

De altfel, popularitatea Maiestăţii Sale a fost amplificată şi de atitudinea meschină a preşedintelui Traian Băsescu şi a susţinătorilor săi, care au au ales să boicoteze discursul Regelui în Parlament.





Nu în ultimul rând, ascensiunea Regelui în sondaje denotă lipsa unor lideri cu mesaj consistent, în care românii să aibă încredere. În numai 20 de minute, Regele Mihai a depăşit politicieni care au în spate staffuri de PR şi care sunt mediatizaţi zilnic de televiziunile favorabile Puterii sau Opoziţiei. Chiar dacă în cazul său nu se poate vorbi de o strategie de imagine, prestaţia sa s-a potrivit perfect perioadei actuale: românii sunt dezamăgiţi de actuala Putere, iar Opoziţia nu valorifică, în totalitate, această dezamăgire. Maiestatea Sa are un sprijin puternic în zonele dinamice ale societăţii. El ocupă primul loc în opţiunile românilor cu vârste între 18 şi 29 de ani, ale alegătorilor din Transilvania şi în ale celor care locuiesc în oraşele mijlocii.

Sprijinit de tineri

27,8% din românii care au între 18 şi 29 de ani au încredere în Regele Mihai. Toţi tinerii din această categorie de vârstă au început şcoala după 1989 şi nu au avut ocazia să asculte propaganda antimonarhistă a regimului comunist. La aceeaşi categorie de vârstă, Crin Antonescu înregistrează o cotă de încredere de 25,7%, iar Victor Ponta are 18,1%. În comparaţie, Traian Băsescu este apreciat de 12,2% din tineri iar Emil Boc de 6,6%. La restul categoriilor de vârstă, Regele Mihai se situează pe locul 2, după Crin Antonescu, având 23,7% (30-44 de ani), 25,4% (45 - 59 de ani) şi 26% (peste 60 de ani).

Primul loc în Transilvania

Mai mult, Regele Mihai conduce în topul personalităţilor publice în zona Transilvania, având o cotă de încredere de 29,4%, mai mult decât Crin Antonescu - 26,8% sau Victor Ponta - 19,9%. În aceeaşi regiune istorică, Traian Băsescu are o cotă de încredere de 15,9% iar Emil Boc are 14%. În restul regiunilor istorice, Maiestatea Sa se clasează pe locul doi, după Crin Antonescu. Astfel, Regele are 25,6% cotă de popularitate în Moldova, 23% în Muntenia şi 20,9% în Bucureşti.

Maiestatea Sa este primul în preferinţele alegătorilor din oraşele mijlocii, unde popularitatea sa a ajuns la 31,9%. Românii din această categorie îl sprijină pe Crin Antonescu în proporţie de 24,8% şi pe Victor Ponta în proporţie de 19,3%. Traian Băsescu are 10%, iar Emil Boc 6,6%. Regele Mihai se află pe locul 2, după Crin Antonescu, în oraşele mari - 26,3%, oraşele mici - 20,1% şi în zona rurală - 25,4% .


30 decembrie 1947: cum a abdicat Regele

Abdicarea Regelui Mihai I la sfârşitul anului 1947 era un eveniment previzibil pentru mulţi contemporani ai epocii. În fond, el era ultimul lider care reprezenta regimul de dinainte de-al Doilea Război Mondial în întreaga Europă Centrală şi de Est.


În noiembrie 1947, Mihai a călătorit la Londra la nunta viitoarei Regine Elisabeta a II-a, ocazie cu care a cunoscut-o pe Prinţesa Ana de Bourbon-Parma, care urma să-i devină soţie. Potrivit propriei sale declaraţii, Mihai a revenit acasă „la sfatul expres al lui Winston Churchill", care se spune că l-ar fi sfătuit pe Mihai că, „mai presus de orice, un rege trebuie să fie curajos".

După întoarcerea sa în România, Regele Mihai a fost silit să abdice la 30 decembrie 1947. În şedinţa extraordinară din 30 decembrie 1947 a Cabinetului, Petru Groza a declarat: „ ... monarhia era o piedică serioasă în calea dezvoltării poporului nostru şi că (...) poporul a făcut azi un divorţ şi decent, şi elegant de monarhie. (...) Vom îngriji ca fostul rege să plece liniştit pentru ca nimeni să nu poată avea un cuvânt de reproş pentru acela care, înţelegând glasul vremurilor, s-a retras". La 3 ianuarie 1948, Mihai a fost silit să părăsească ţara, urmat la peste o săptămână, de principesele Elisabeta de România şi Ileana de Habsburg.

Şantaj sau negociere?

Există însă relatări contrare asupra motivelor abdicării lui Mihai. Potrivit acestuia, prim-ministrul comunist Petru Groza l-ar fi ameninţat cu un pistol şi cu şantajul că urma să execute 1.000 de deţinuţi studenţi dacă nu abdică. Revista „Time" scria că guvernul comunist ar fi ameninţat cu arestări a mii de oameni şi că apoi va scufunda ţara în sânge dacă Mihai nu abdică. Arhivele Securităţii Române menţionează că abdicarea Regelui Mihai ar fi fost rodul negocierilor sale cu guvernul comunist, nu al vreunui şantaj, negocieri în urma cărora i s-a permis să plece din ţară însoţit de bunurile solicitate şi de o parte din suita regală.

Lucrurile devin mai încâlcite dacă amintim declaraţia făcută de Pavel Sudoplatov, fostul şef al spionajului NKVD, în cartea autobiografică Misiuni Speciale. Memoriile unui martor nedorit: un şef sovietic de spioni, potrivit căruia ministrul adjunct de Externe sovietic Andrei Vâşinski ar fi purtat personal negocieri cu Regele Mihai în vederea abdicării, garantându-i o parte dintr-o pensie ce urma să-i fie plătită lui Mihai în Mexic. La această acuzaţie, regele a spus că nu a fost niciodată în Mexic, însă tatăl său Regele Carol al II-lea, da.

În Ajunul Crăciunului, cotidianul spaniol „El Pais" a publicat un amplu interviu cu Regele Mihai în care acesta descrie şi momentul abdicării. „Am plecat doar cu bunurile noastre personale", a ţinut să răspundă fostul suveran, acuzaţiilor aduse de către comunişti cum că ar fi plecat din ţară încărcat cu aur şi bijuterii.

Comentariu: Omul anului 2011

de Ovidiu Nahoi, senior editor

Ascensiunea Regelui Mihai până pe locul al doilea în topul încrederii publice, conform Barometrului "Adevărul", reprezintă cea mai importantă schimbare de pe scena politică a anului 2011. Cum de a fost posibil? O explicaţie se poate găsi chiar în Mesajul tradiţional pe care Regele îl transmite românilor, fără întrerupere, din 1940 încoace.

"Sărbătorirea Jubileului de 90 de ani mi-a dat ocazia să primesc mii de oameni la Palatul Elisabeta și la Săvârșin, într-o sărbătoare care a cuprins întreaga suflare românească. Această dovadă de iubire și de preţuire, încununată de adresarea de la tribuna Parlamentului către Naţiunea română, a fost o alinare pentru toate suferinţele și neajunsurile pe care a trebuit să le trecem cu toţii în ultimele decenii", se spune în mesajul regal.

Este adevărat, Jubileul de 90 de ani a însemnat mult în această ascensiune. A fost şi o inspirată operaţiune de PR. Dar motivaţiile sunt mai multe decât o simplă, târzie şi meritată reparaţie istorică. Să privim această ediţie a Barometrului. O constantă a anului 2011 este nemulţumirea generală. Dincolo de variaţiile date de evenimente punctuale, un lucru e clar: peste 80 la sută din români spun că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită. În acelaşi timp, nicio personalitate politică nu reuşeşte să sară peste pragul de încredere de 20 la sută. Cu două excepţii: Crin Antonescu (27,1%) şi surpriza Regele Mihai (25,7%).

Cifrele arată că în România există dorinţa şi potenţialul pentru o schimbare majoră în relaţia dintre guvernaţi şi guvernanţi. Că oamenii caută altceva. Iar atunci când opoziţia scade şi Regele iese în faţă, explicaţia este că acesta din urmă a răspuns mai bine aspiraţiilor publice.

Dacă operaţiunea de PR prilejuită de Jubileul de 90 de ani a reuşit, a fost şi pentru că Regele Mihai a putut oferi imaginea unei alte Românii, decentă, cumpătată, unită în jurul unor repere morale precum munca onestă, respectul pentru simbolurile naţionale, buna guvernare, grija pentru cei defavorizaţi.

Discursul din Parlament a avut strălucirea unui astru pe cerul întunecat al unei Românii prea obişnuite cu discursurile ce i-au pus pe oameni unii împotriva altora, chipurile, pentru a-I guverna mai bine. Barometrul "Adevărul" arată că românii au recepţionat mesajul Regelui şi vor merge cu el şi în 2012.

adevarul.ro