Președintele Senatului: „Monarhia constituţională are avantajul că situează monarhul deasupra şi în afara jocului politic”
Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, s-a exprimat, luni, în favoarea unui referendum privind trecerea la monarhie, după o dezbatere amplă în societate. El a susţinut că monarhia constituţională are avantajul că situează monarhul deasupra şi în afara jocului politic, spre deosebire de preşedinte, care, în loc să fie mediator, e jucător.
„Simpatia pentru Casa Regală a crescut foarte mult şi încrederea românilor în forma de guvernământ denumită monarhie constituţională. Şi de aceea cred că un astfel de subiect merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societăţii, dar sigur că trebuie să reunim acele forţe care sunt favorabile şi să convingem cât mai mulţi dintre cetăţeni cu privire la utilitatea schimbării formei de guvernământ”, a declarat Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a apreciat că, în cazul în care subiectul va deveni unul de interes, se poate demara această discuţie anul viitor.
Întrebat pentru ce formă de guvernământ optează el, Călin Popescu Tăriceanu a răspuns: „Opţiunile mele monarhice le cunoaşteţi. Iar eu am spus un lucru şi o să-l repet şi acum, pentru că e interesant de analizat sistemul constituţional românesc, hibrid, care, aşa cum spuneam, are sădite îl el germenii conflictului. Acest paralelism de putere executivă, între Guvern şi preşedinte, a dus permanent la tensiuni, la conflicte şi în final cred că suntem una dintre puţinele ţări din Europa care facem o excepţie de la regula democraţiilor parlamentare unde, mai degrabă, preşedintele joacă un rol nu simbolic, dar mai degrabă un rol de reprezentare. La noi, este această problemă permanentă pe care va trebui într-o bună zi să avem curajul să o abordăm, pentru că altfel energiile societăţii într-o măsură importantă sunt consumate pe dezbateri sterile şi pe tensiuni care ar fi bine să le putem evita”.
Preşedintele Senatului a subliniat că ”monarhia constituţională are avantajul că situează monarhul deasupra şi în afara jocului politic şi a partidelor politice, ceea ce în cazul sistemului de la noi nu este cazul”.
„Preşedintele, în loc să fie un arbitru, preferă tot timpul să fie un jucător, un jucător care în loc să-şi îndeplinească rolul constituţional de a media între puterile statului, devenind jucător, pierde credibilitate şi atunci sigur că tot sistemul constituţional suferă din acest motiv, şi numai sistemul constituţional, dar în final şi societatea. Trebuie ca lucrurile acestea să fie explicate şi să fie înţelese de cetăţeni, pentru ca, atunci când eventual se va vota, să voteze în cunoştinţă de cauză”, a insistat Tăriceanu.
Întrebat dacă el este pentru organizarea referendumului, liderul ALDE a replicat: ”În primul rând, trebuie să vedem ce spune Constituţia şi sigur că un astfel de referendum trebuie decis în momentul în care ori există o majoritate consistentă, ori se creează, şi mai bine, un consens general”.
Întrebat luni dacă ar trebui organizat un referendum pentru monarhie, preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a declarat că “poporul ar putea fi întrebat” acest lucru. “Eu sunt republican, pentru că aşa m-am născut. Doar din cărţi am cunoscut partea asta cu regalităţi a României. Cred că poporul poate fi întrebat cu privire la lucrul ăsta, ţinând cont că ţările care au monarhii sunt ţări dezvoltate”, a declarat Niculae Bădălău.
El a mai spus că, dacă se organizează un referendum pentru familia tradiţională, ar putea să se organizeze şi un referendum pentru monarhie. “Ăsta e un proiect de viitor, la care şi politicienii, împreună cu preşedintele, cu foarte mulţi factori trebuie să se aşeze la masă să discute. Atât timp cât facem un referendum cu familia tradiţională, putem face şi o asemenea întrebare către popor”, a mai declarat preşedintele executiv al PSD.
Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, că el nu este monarhist şi nu poate să fie de acord cu o asemenea propunere. “Eu nu sunt monarhist. Nu pot să fiu de acord, vă spun care este poziţia mea în ceea ce priveşte monarhia”, a declarat Tudose la ieşirea din plenul Parlamentului.
Legea fundamentală în vigoare prevede: ”Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.
„Simpatia pentru Casa Regală a crescut foarte mult şi încrederea românilor în forma de guvernământ denumită monarhie constituţională. Şi de aceea cred că un astfel de subiect merită o dezbatere cât mai amplă la nivelul societăţii, dar sigur că trebuie să reunim acele forţe care sunt favorabile şi să convingem cât mai mulţi dintre cetăţeni cu privire la utilitatea schimbării formei de guvernământ”, a declarat Tăriceanu.
Preşedintele Senatului a apreciat că, în cazul în care subiectul va deveni unul de interes, se poate demara această discuţie anul viitor.
Întrebat pentru ce formă de guvernământ optează el, Călin Popescu Tăriceanu a răspuns: „Opţiunile mele monarhice le cunoaşteţi. Iar eu am spus un lucru şi o să-l repet şi acum, pentru că e interesant de analizat sistemul constituţional românesc, hibrid, care, aşa cum spuneam, are sădite îl el germenii conflictului. Acest paralelism de putere executivă, între Guvern şi preşedinte, a dus permanent la tensiuni, la conflicte şi în final cred că suntem una dintre puţinele ţări din Europa care facem o excepţie de la regula democraţiilor parlamentare unde, mai degrabă, preşedintele joacă un rol nu simbolic, dar mai degrabă un rol de reprezentare. La noi, este această problemă permanentă pe care va trebui într-o bună zi să avem curajul să o abordăm, pentru că altfel energiile societăţii într-o măsură importantă sunt consumate pe dezbateri sterile şi pe tensiuni care ar fi bine să le putem evita”.
Preşedintele Senatului a subliniat că ”monarhia constituţională are avantajul că situează monarhul deasupra şi în afara jocului politic şi a partidelor politice, ceea ce în cazul sistemului de la noi nu este cazul”.
„Preşedintele, în loc să fie un arbitru, preferă tot timpul să fie un jucător, un jucător care în loc să-şi îndeplinească rolul constituţional de a media între puterile statului, devenind jucător, pierde credibilitate şi atunci sigur că tot sistemul constituţional suferă din acest motiv, şi numai sistemul constituţional, dar în final şi societatea. Trebuie ca lucrurile acestea să fie explicate şi să fie înţelese de cetăţeni, pentru ca, atunci când eventual se va vota, să voteze în cunoştinţă de cauză”, a insistat Tăriceanu.
Întrebat dacă el este pentru organizarea referendumului, liderul ALDE a replicat: ”În primul rând, trebuie să vedem ce spune Constituţia şi sigur că un astfel de referendum trebuie decis în momentul în care ori există o majoritate consistentă, ori se creează, şi mai bine, un consens general”.
Întrebat luni dacă ar trebui organizat un referendum pentru monarhie, preşedintele executiv al PSD, Niculae Bădălău, a declarat că “poporul ar putea fi întrebat” acest lucru. “Eu sunt republican, pentru că aşa m-am născut. Doar din cărţi am cunoscut partea asta cu regalităţi a României. Cred că poporul poate fi întrebat cu privire la lucrul ăsta, ţinând cont că ţările care au monarhii sunt ţări dezvoltate”, a declarat Niculae Bădălău.
El a mai spus că, dacă se organizează un referendum pentru familia tradiţională, ar putea să se organizeze şi un referendum pentru monarhie. “Ăsta e un proiect de viitor, la care şi politicienii, împreună cu preşedintele, cu foarte mulţi factori trebuie să se aşeze la masă să discute. Atât timp cât facem un referendum cu familia tradiţională, putem face şi o asemenea întrebare către popor”, a mai declarat preşedintele executiv al PSD.
Premierul Mihai Tudose a declarat, luni, că el nu este monarhist şi nu poate să fie de acord cu o asemenea propunere. “Eu nu sunt monarhist. Nu pot să fiu de acord, vă spun care este poziţia mea în ceea ce priveşte monarhia”, a declarat Tudose la ieşirea din plenul Parlamentului.
Legea fundamentală în vigoare prevede: ”Dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”.
Adaugă un comentariu