Actorul Duda in rolul vietii: Principe Consort al Romaniei

La fix 60 de ani de la abdicarea fortata, regele Mihai si-a numit succesorul dinastic: principesa Margareta.

Regele Mihai a abrogat legea salica pentru a-i asigura principesei Margareta sefia Casei Regale

Actul prin care fostul suveran al Romaniei a facut cunoscuta predarea stachetei dupa moartea sa a fost semnat in penultima zi a anului incheiat, la Castelul Savirsin din judetul Arad. Principesa Margareta, care urmeaza sa devina totodata si mostenitoare a familiei regale, va purta titulaturile de „Principesa Mostenitoare a Romaniei“ si „Custode al Coroanei Romaniei“, anunta NewsIn. Prima dintre cele patru fiice ale regelui Mihai si ale reginei Ana, principesa Margareta, s-a nascut in 1949, la Lausanne, este casatorita cu Radu Duda, devenit principele Radu de Hohenzollern-Veringen, alaturi de care nu are nici un copil. In tinerete, la Universitatea din Edinburgh, Margareta a avut o relatie cu Gordon Brown, actualul prim-ministru al Marii Britanii, dupa cum relateaza „The Guardian“. Dupa decesul regelui, principele Radu de Hohenzollern-Veringen va primi, la rindul sau, titlul de „Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei“. Pe scena politica romaneasca, principesa Margareta s-a bucurat de sprijinul PNTCD, insa singurul partid monarhist a oscilat in amabilitati fata de mostenitoarea tronului. In 2002, PNTCD a refuzat sa ofere orice rol pentru Margareta in cazul restaurarii monarhice, in timp ce filiala Cluj a partidului i-a propus sa candideze pe listele sale pentru Senat. Principesa Margareta patroneaza o organizatie nonguvernamentala, fondata in 1990, care activeaza in Romania, Marea Britanie, Elvetia, Franta, Belgia si in SUA.

Tot duminica, in noul statut al Casei Regale, regele Mihai si-a exprimat dorinta de a cere Parlamentului renuntarea la legea salica, potrivit careia succesiunea la tron se face exclusiv pe linie barbateasca, argumentind ca aceasta nu mai corespunde nici drepturilor din Europa de astazi, nici valorilor societatii romanesti. „In semn de recunoastere a integrarii Romaniei in Uniunea Europeana si a obligatiilor pe care acest lucru le presupune, in special Conventia Europeana a Drepturilor Omului, Noi modificam principiile si practica Legii Salice, cu descendenta exclusiv masculina, care nu va mai fi folosita la stabilirea succesiunii“, mai arata documentul regal. Renuntarea la legea salica s-a pus in discutie in mai multe rinduri, regele Mihai avind doar descendenti pe linie feminina.

In ordinea succesiunii dinastice, principesei Margareta ii urmeaza principesa Elena - a doua fiica a regelui Mihai - si Nicolae de Roumanie Medforth Mills, nepotul regelui, care va deveni principe in 2010. Familia regala a pastrat, pe de alta parte, decizia de a-i exclude din linia de succesiune si din Casa Regala pe descendentii regelui Carol al II-lea.

Fostul suveran a mai hotarit sa reactiveze Ordinul „Carol I“, distinctie cu caracter „dinastic, simbolic si de familie“, dupa cum a numit-o acesta, si care „nu intentioneaza sa intre in contradictie cu distinctiile si decoratiile acordate de Presedintele Romaniei“. Ordinul „Carol I“ va fi atribuit personalitatilor care au sprijinit de-a lungul timpului familia regala.

• Barbati fara trecere la tron

In 1992, la a doua venire a regelui Mihai in Romania dupa caderea regimului comunist, fostul suveran l-a prezentat, din balconul hotelului Continental, pe nepotul sau, principele Nicolae, drept mostenitor al tronului. Paul Filip Lambrino, nepotul lui Carol al II-lea, a fost un alt pretendent la rangul monarhic, insa Casa Regala nu i-a recunoscut calitatea de print. In 2000, Paul Lambrino a candidat la Presedintia Romaniei, unde a obtinut doar 0,5% din sufragii.

Ion Diaconescu: problema s-a discutat cind eram noi la guvernare

Lideri de opinie din mai multe partide politice considera ca problemele legate de succesiune sint doar de natura simbolica.

Radu Campeanu (senator PNL): „Gestul Maiestatii sale este in conformitate cu traditiile Casei Regale. Faptul ca este vorba de o femeie si nu de un barbat nu reprezinta nimic anormal. Sintem doar in anul 2008. Ca o persoana care cunosc bine Casa Regala pot spune ca principesa Margareta este foarte bine pregatita si poate face fata desemnarii in aceasta pozitie“.

Ion Iliescu (presedinte de onoare PSD): „Nu vreau sa fac nici un comentariu. E o treaba de familie“.

Cristian Diaconescu (purtator de cuvint PSD): „Simbolistic, conteaza. Este o decizie importanta si interesanta. Este o valoare care se perpetueaza, chiar si simbolistic. Daca pentru tara asta a contat Casa Regala, atunci este important sa-si pastreze traditia“.

Cezar Preda (vicepresedinte PD-L): „E dreptul regelui sa-si numeasca succesor, conform uzantelor, pe cine doreste. Dar asta nu are nici o relevanta, nici in spatiul politic, nici in cel social. Romania este deja o republica consacrata“.

Ion Diaconescu (presedinte de onoare PNTCD): „Stiu ca despre acest lucru s-a discutat cu multi ani in urma, cind eram noi la guvernare. Eu asa stiam, ca regele Mihai a decis-o drept succesoare pe principesa Margareta. Ma rog, nu stiu care e acum diferenta, ce s-a intimplat nou. Eu stiam de acest lucru cu mostenitoarea tronului cind mi s-a comunicat oficial. In orice caz, nu cred ca este atit de importanta problema succesiunii. Partea dificila tine de schimbarea Constitutiei si de vointa romanilor in acest sens“.

Cristian Pirvulescu (analist politic): „Demersul regelui Mihai I era previzibil si a fost practic anuntat din 30 decembrie 1997, cind Maiestatea sa a facut publica intentia de a modifica statutul Casei Regale. Statut care data din 1886 si care, in conformitate cu legea salica, bloca succesiunea pe linie feminina. Schimbind acum acest statut, efectele juridice se inregistreaza doar la nivelul dreptului privat, Casa Regala fiind un subiect de drept privat. Principala consecinta a modificarii statutului o reprezinta imposibilitatea unei contestari din interiorul Casei Regale. Pentru a produce efecte in dreptul public este necesara interventia Parlamentului. Se poate spune deci ca este vorba de un fapt simbolic, dar acesta reprezinta baza de plecare pentru un eventual demers parlamentar, in situatia in care se va pune problema reinstaurarii monarhiei. In ceea ce priveste desemnarea propriu-zisa, ea este din doua puncte de vedere normala: principesa Margareta este primul nascut in cadrul Casei Regale si totodata este singura persoana de aici specializata in stiinte politice si care are numeroase actiuni in domeniu, atit in plan intern cit si extern“. (Cosmin Popan)

Actorul Radu Duda, cistigatorul din culise

Fostul actor iesean Radu Duda este marele beneficiar al decretului semnat in urma cu citeva zile de regele Mihai I. Desi fara singe albastru, actul i-a deschis calea spre regalitate.

Principele Radu, 12 ani de ascensiune la Curte

Decretul prin care regele Mihai I a desemnat-o succesoare si mostenitoare a Casei Regale pe principesa Margareta era asteptat de toata lumea in conditiile in care aceasta este cea mai mare dintre cele cinci fete ale sale si si-a dedicat ultimii ani reprezentarii publice a Casei Regale. Surprinzatoare este insa ascensiunea sotului sau, fostul actor iesean Radu Duda, care a devenit astfel potential principe consort al unei regine. Pentru el s-au incalcat toate canoanele monarhice.

Cariera princiara a lui Radu Duda a inceput in urma cu 14 ani, cind, prin mijlocirea lui Ion Caramitru, a intilnit-o pentru prima oara pe fiica regelui Mihai I. Pe atunci, Radu Duda avea 34 de ani si era asistent la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica. Dupa ce a absolvit in 1984 aceeasi institutie, la clasa Olgai Tudorache, acesta a jucat pe scena teatrului din Suceava, apoi la Nationalul iesean, pe care l-a parasit in 1988. De la descinderea sa in Bucuresti pina la casatoria cu principesa Margareta au trecut opt ani, fiind acceptat de rege ca sot al acesteia abia dupa consultarea prealabila a unor avocati. Marele sau handicap, acela ca nu avea singe albastru, a fost depasit, spre surprinderea multor monarhisti inversunati, iar Mihai I, potrivit traditiei, la ceremonia de la Lausanne, de pe 21 septembrie 1996, a fost chiar nasul de cununie al celor doi, alaturi de regele Constantin al Greciei.

Desi cu doar un an inainte de intrarea in familie a lui Radu Duda, referindu-se la casatoria morganatica a lui Carol al II-lea cu Zizi Lambrino, regele Mihai I sustinea ca „nu «devii» print sau printesa a Romaniei, te «nasti» sau nu asa“, in 1998, in urma demersurilor pe linga Casa Princiara de Hohenzollern-Sigmaringen, ginerele sau a primit si titlul de principe. A fost a doua mare exceptie care s-a facut in cazul sau, ramasa pina astazi cu mari semne de intrebare. Prin Constitutia Romaniei, Casa Regala nu a putut acorda niciodata titluri pentru a stopa posibilele influente locale, motiv pentru care, pe 18 decembrie 1998, tinarul iesean a primit titlul de principe de Hohenzollern-Veringen din partea lui Friedrich Wilhelm de Hohenzollern, seful Casei Princiare de la Sigmaringen. „Veringen“ a fost adaugat pentru a-l personaliza, fiind una dintre ramurile familiei Hohenzollern, cu o istorie de peste zece secole, in ea avindu-si radacinile si familia regala a Prusiei si cea imperiala a Germaniei. Titlul i-a fost acordat lui Radu Duda „ad personam“ (adica nu se poate transmite), cu conditia de a-si pastra calitatea de membru nondinastic al familiei regale. „In momentul in care porti un astfel de nume si o astfel de identitate se schimba perceptia fata de lume si perceptia lumii fata de tine“, a recunoscut Radu Duda rolul acestui titlu intr-un interviu acordat in 2002, considerind ca: „Nu este o chestiune de alegere, ci de a fi ales. E o chestiune de destin, pe care mi-o asum nu doar cu placere. Mi-o asum cu toata fiinta mea“. In 2000, gratie actului semnat de seful Casei Regale de la Sigmaringen, identitatea actorului Radu Duda s-a schimbat: Starea Civila din asi a eliberat un certificat de nastere pe numele de Radu Hohenzollern-Veringen Duda.

Titlul de principe i-a oferit lui Radu Duda posibilitatea de a o numi pe printesa Diana „una dintre verisoarele sale“, desi nu a cunoscut-o niciodata, iar vizitele sale alaturi de rege in tarile europene, in cadrul campaniei pentru integrarea in NATO din 1997, i-au permis sa-i cunoasca pe mai toti membrii caselor regale. In vizitele sale a fost prezentat drept „Alteta“, desi actul prin care i s-a acordat titlul de principe nu face referire nici la un blazon, nici ca s-ar putea folosi apelativul „Alteta“ in cazul sau. Unele case regale i-au recunoscut insa dreptul de a folosi apelativul de „Alteta Serenissima“. In 2004, intr-o conferinta de presa sustinuta la Bucuresti de americanul Brad Johnson, care s-a prezentat ca fiind avocatul Casei de Hohenzollern-Sigmaringen, Radu Duda a fost numit un „print fals“ ca urmare, sustinea acuzatorul, a incercarilor lui Radu Duda de a vinde titluri nobiliare purtind blazonul familiei. Acuzatiile au fost negate cu vehementa de reprezentantii Casei Regale, care au sustinut ca e vorba de o inscenare in spatele careia s-ar afla un puternic grup de interese.

Controversele care l-au avut in centru pe Radu Duda in rolul de „principe“ au fost insa mai multe in ultimii ani. Presa a dezvaluit, in 2004, ca apartamentul pe care acesta il detinea in zona Tineretului a fost vindut taman SRI. Doi ani mai tirziu se vorbea, pentru prima data public, despre o posibila relatie a acestuia cu Securitatea inainte de 1989, ca urmare a faptului ca numele sau apare pe o lista cu persoanele de sprijin ale Securitatii din Iasi, descoperita in toiul Revolutiei in biroul ultimului prim-secretar, Maria Ghitulica. Ulterior, Radu Duda a recunoscut ca, in 1986, Securitatea a incercat sa-l racoleze. „Am refuzat politicos si nu am mai fost contactat niciodata“, a spus el.

Un alt scandal in care a fost implicat a vizat avansarea sa spectaculoasa pe linie militara. Dupa ce a absolvit Colegiul National de Aparare si a sustinut un doctorat in stiinte militare, acesta a ajuns, nici mai mult, nici mai putin, colonel. Cea mai importanta realizare a sa este insa aceea de a fi devenit reprezentant special al Guvernului pe probleme de integrare, cooperare si dezvoltare durabila, in timpul guvernarii PSD. Pentru aceasta functie, in intervalul 2002-2006 s-a acordat o finantare de peste 850.000 de euro, mai mare decit cea aferenta unui ministru de Externe. O parte considerabila din aceasta suma s-a intors, de altfel, la bugetul de stat, nereusindu-se cheltuirea sa. Aprecierea deosebita pe care a avut-o din partea lui Adrian Nastase, care l-a propus in 2004 pe listele de senatori PSD, nu a regasit-o insa si la Traian Basescu, care nu a scapat nici un prilej de a-si arata desconsideratia fata de ginerele regelui.

In pofida tuturor controverselor din jurul sau, prin noul Statut al Casei Regale, semnat saptamina trecuta de regele Mihai, Radu Duda este investit cu titlul de „principe al Romaniei“, cu apelativul de „Alteta Regala“, si, dupa moartea Maiestatii sale, va putea purta titlul de „Alteta Sa Regala Principele Consort al Romaniei“. (Mirela Corlatan)

Regele absent si principesa din Vid

Niciodata nu s-a plasat Casa Regala intr-un trecut mai indepartat. Pilduitor, simpatia care a inconjurat, rabdator, Monarhia a fost risipita de declaratii, atitudini si decizii luate dupa incetarea exilului nedrept si revenirea, de drept, in tara.

de Traian Ungureanu

La inceputul anilor ’90, Regele a fost, mult mai mult decit ne vine sa credem astazi, depozitarul unei sperante colective de reformulare a cursului nostru istoric. Nu era vorba de nostalgie, asa cum, in mod pervers, a staruit propaganda iliesciana. Era vorba, pur si simplu, de nazuinta spre cineva si ceva romanesc si, totusi, intact, nepatat, neromanesc.

Dar Casa Regala s-a deplasat, treptat, in alta directie, dusa de curentul general al moravurilor politice romanesti. La zece ani dupa revenirea in tara, Casa Regala s-a integrat. E parte a tristei lumi politice locale si a lipsei ei fundamentale de coerenta. O miopie exasperanta a permis, mai intii, Casei Regale sa se decalibreze, accepind vecinatatea publica si festiva a unor personaje ca Adrian Nastase. Onoarea istorica a Romaniei monarhice, fondata de Carol I, si genealogia Domnului Nastase, care, asa cum bine se stie, din diktat-ul avocatilor lui, nu e Nepotul Matusii Tamara, au incaput pe aceeasi scena. Scurtcircuitul a continuat. Regele a aparut in mod repetat in preajma unor figuri politice care nu au cum sa legitimeze proiecte bune, dar se pricep de minune sa inchirieze reputatii. C.P. Tariceanu a excelat.

In zece ani, Casa Regala a adunat un munte de mesaje la fel de lipsite de pasiune ca un detergent usor. Parerea dupa care Regele trebuie sa fie un personaj incolor, un soi de nonprezenta ceremonioasa, e una dintre cele mai grave neintelegeri ale istoriei noastre recente. Caci Regele e dator cu un anume soi de pasiune nenegociabila in slujba adevarului si a viitorului romanesc. Nimeni nu asteapta opinia regala in materie de crestere economica, unul dintre subiectele ilare ale celui mai recent Mesaj Regal. Altceva asteapta romanii de la Rege, si nu de la Printul Duda - mica imitatie din plastic ieftin a traditiei monarhice romanesti. Schimbarile de succesiune care fac din Principesa Margareta noul mostenitor la tron sint, in acest context, o mutare in vid. Un fel de a imita continuitatea unei Case Regale care si-a cedat, mai intii, greutatea istorica.

from: http://www.cotidianul.ro/index.php?id=16726&art=40834&cHash=d33593c9db