Analiza CIA privind SOVIETIZAREA

O analiza realizata de Central Intelligence Agency de la Wa­shington trasa cu o precizie chirurgicala la putina vreme dupa abdicarea regelui Mihai co­ordonatele sovietizarii Romaniei. Ofi­cialii de la Washington carora le era destinata sinteza ce poate fi citita integral in randurile urmatoare erau avertizati cu exactitate asupra pericolului reprezentat de ciuma rosie care ameninta Europa. Infiin­tata oficial pe 26 iulie 1947, CIA mostenea in mare parte resursele si expertiza Office of Strategic Services (OSS) principalul organism din timpul razboiului. La Bucuresti, in perioada 1944-1947, OSS a avut o echipa extrem de activa sub co­ordo­narea generalului Cortland Van Rensselaer Schuyler, care a lasat un extrem de amanuntit jurnal al acestei perioade. Modalitatea de inrobire Uniunea Sovietica a folosit cel de-al Doilea Razboi Mondial pentru a consolida un vast imperiu colonial comunist in Europa si Asia. Si-a atins acest scop concomitent cu reparatiile propriilor devastari suferite in razboi, cu doar una sau doua izbucniri de opozitie si cu costuri minime in bani si oameni. Ocazional a reusit sa aiba parte de un sprijin nedorit din partea aliatilor sai recenti care de altfel s-au opus atat filosofiei, cat si intentiilor sovietice. In jumatate de generatie, URSS a stabilit un imperiu care include aproape toate teritoriile aflate sub stapanirea tarilor si unele teritorii care nu au fost niciodata controlate de regimul tarist. Datorita acestei baze imperialistice, URSS joaca acum un rol in afacerile internationale de care s-a apropiat doar o singura data - in 1815 - sub predecesorii sai taristi. Un veritabil centru comunist, a carui stapanire se intinde pe doua continente, atinge trei oceane si apasa inimile tuturor oamenilor liberi. Cum a putut o singura tara sa modifice echilibrul intr-un timp atat de scurt fara sa provoace un conflict major cu celelalte Mari Puteri? Va fi de folos sa examinam in detaliu tehnica de dominatie sovietica aplicata unei singure tari. Probabil cel mai bine este sa fie studiata Romania, un vecin ne-slav al Uniunii Sovietice, vehement anti-comunista in sentiment, cu un puternic sentiment nationalist. In august 1944, Romania se afla in razboi cu Uniunea sovietica. La inceputul anului 1948 regele Romaniei abdicase, liderii politici respectati se aflau in inchisoare si guvernul era controlat de comunisti. Acest rezultat, atat de dorit din punctul de vedere sovietic a fost atins cu un minim de tulburari interne si de tensiuni internationale. Administrarea schimbarii In politica internationala, probabil ca in orice alta activitate umana, este important sa stii ce vrei. In mijlocul anului 1944 sovieticii stiau precis ce vor: in primul rand infrangerea totala a Germaniei; in al doilea rand promovarea comunismului. Daca cele doua scopuri puteau fi atinse concomitent, cu atat mai bine. La inceputul anului 1944 a devenit clar ca Romania capitalista, aliatul anti-sovietic al lui Hitler, va fi prima tara invadata de Armata Rosie in campania sa catre vest. Pentru a domoli temerile occidentale, ministrul de Externe Molotov a promovat rapid o declaratie formala ca URSS nu se va amesteca in structura sociala sau problemele interne ale Romaniei. (In prezent o astfel de politica ar fi denumita "coexistenta" ). Declaratia lui Molotov i-a incurajat pe acei romani care se opusesera intrarii in razboi de partea Germaniei sau care isi modificasera opiniile din cauza presiunii evenimentelor si Armatei Rosii. Emisari neoficiali ai Romaniei, condusi de printul Barbu Stirbey, au calatorit in strainatate la inceputul primaverii si au negociat cu britanicii, americanii si rusii iesirea Romaniei din razboi. Stalin a reusit performanta sa se alieze si cu Hitler si cu occidentalii si sa-si extinda imperiul Acesti diplomati romani au descoperit repede ca un aranjament pentru tradarea aliatului sau german nu putea fi facut rapid cu rusii, care au cerut sa detina rolul principal in negocierile cu acest stat. Pana la mijlocul lunii august nu a putut fi atins un aranjament pentru un armistitiu la Cairo astfel ca Armata Rosie a intrat pe teritoriul Romaniei. Liderii romani din tara au preluat controlul. Cu aprobarea lui Iuliu Maniu si Dinu Bratianu, liderii partidelor national taranesc si liberal si oponenti vigurosi ai politicii pro-germane, a fost planificata arestarea maresalului Ion Antonescu, dictatorul roman si a ministrului sau de Externe Mihai Antonescu de catre rege in palatul de la Bucuresti. Pe 23 august Antonestii au fost convocati la Palat si arestati din ordinul Regelui Mihai. Generalul Constantin Sanatescu, aghiotantul regelui, a fost solicitat sa formeze un guvern de uniune nationala. Distrugerea dictaturii lui Antonescu a permis fortelor politice suprimate indelung sa iasa la suprafata. Lui Maniu si Bratianu, cei mai cunoscuti lideri politici ai natiunii, li s-au asigurat pozitii de responsabilitate intr-un stat condus rational. Partidul Social-Democrat, condus de Constantin Titel Petrescu, un avocat bucurestean bine cunoscut in cercurile teatrale, nu era un partid puternic, insa asigura un refugiu pentru cei de stanga care nu-i puteau suporta pe comunisti. Comunismul romanesc - un fenomen curios In orice caz, comunismul romanesc a fost un fenomen curios. Un rezultat slab al socialismului, Partidul Comunist Roman a fost proscris practic din momentul crearii sale. Toate structurile de conducere pe care a reusit sa le dezvolte - liderii Partidului Comunist Roman nu au fost niciodata mai buni de esalonul al treilea - se aflau fie in Uniunea Sovietica, fie ascunse. Numarul total de membri in 23 august nu era mai mult de 1000, si probabil era mult mai mic decat aceasta cifra. Insa pozitia geografica a Romaniei a acordat o sansa comunistilor. Maniu si Bratianu stiau ca nici un regim nu va putea exista in Romania fara aprobarea tacita a URSS. SI cum altfel putea fi asigurata aprobarea sovietica decat prin acceptarea unei asistente comuniste pentru lovitura de stat propusa si prin acordul intrarii unor ministri comunisti in noul guvern? Sperantele romanilor conservatori pentru o relatie rationala cu comunistii au fost influentate favorabil de natura liderilor comunisti aflati in tara. Lucretiu Patrascanu, un avocat si membru al unei familii de intelectuali cunoscute, era liderul Partidului Comunist. Patrascanu era un comunist pregatit in Romania, care nu vizitase niciodata URSS. Conducerea partidului i-a revenit lui cand lideri ca Gheorghe Gheorghiu Dej a fost incarcerat si Ana Pauker a fost exilata in Uniunea Sovietica. Liderii clasei de mijloc, dintre care multi il cunosteau si-i cunosteau familia au crezut ca vor putea colabora cu el. Orice iluzii ar fi putut avea Regele Mihai si consilierii sai referitor la rolul jucat de URSS si Aliatii Occidentali in Balcani trebuie sa se fi disipat in urma evenimentelor care au urmat la scurta vreme dupa lovitura de stat. Rasturnarea rolului Romaniei in razboi si trecerea a 15 divizii de partea Natiunilor Unite nu a influentat in nici un fel pe sovietici. La cererea sovieticilor negocierile pentru un armistitiu au fost mutate la Moscova si acolo au fost intarziate pana cand armistitiul a fost semnat pe 12 septembrie. Intre timp, Armata Rosie a avansat dincolo de Bucuresti fara nici un fel de opozitie si a luat 160.000 de prizonieri romani. O mare parte a armatei romane a fost astfel capturata fara pierderi din partea sovieticilor alaturi de cantitati imense de provizii si echipamente. Acelasi rezultat ar fi fost atins si cu semnarea unui armistitiu, insa capturarea unei mari parti a armatei romane, a proviziilor sale ca prada de razboi nu ar fi fost asa de usor de realizat. Oricare ar fi fost intentiile sovieticilor fata de Romania la inceputul lunii septembrie, eventualul control comunist asupra tarii a fost ajutat de capturarea unei mari parti din fortele armate. Dominatie prin armistitiu Rusii s-au folosit foarte bine de lectia invatata in urma negocierilor pentru un armistitiu italian. Asa cum generalul Eisenhower a semnat armistitiul cu Italia din partea Aliatilor, tot asa maresalul Malinovski a jucat acelasi rol pentru Romania. Spre deosebire de Comisia Aliata de Control pentru Italia, compusa din britanici si americani, cei trei Aliati au fost reprezentati in Comisia pentru Romania, insa autoritatea executiva completa a revenit comandamentului sovietic. Se pare ca britanicii si americanii acceptasera dominatia sovietica in afacerile Romaniei. Probabil au luat drept serioase negarile sovietice ca ar intentiona sa schimbe ordinea sociala a Romaniei. Termenii armistitiului acceptat de ei le-au dat rusilor mana libera. Inaltul Comandament Sovietic a primit dreptul sa cenzureze toate mijloacele de comunicare publica, reparatii platibile in produse, si dreptul de a cere provizii si servicii nelimitate pentru scopuri militare. Dominatia sovietica a Romaniei era completa. Romanii au aflat repede ca instrumentul activ al dominatiei sovietice vor fi comunistii romani. Pozitiile de conducere din Partidul Comunist Roman au fost imediat preluate de comunistii intorsi din exilul in URSS. Doi dintre cei mai proeminenti au fost Vasile Luca, un ungur, si Ana Pauker, o evreica. Emil Bodnaras, un ofiter al armatei care dezertase in URSS la inceputul anilor '30 s-a intors clandestin inainte de lovitura de stat din 23 august pentru a organiza o forta de gherila comunista. Alti comunisti pregatiti de sovietici care au primit pozitii de raspundere au fost Gheorghe Gheorghiu Dej, un muncitor feroviar, si Teohari Georgescu, un tipograf, amandoi fiind eliberati din inchisoare in urma loviturii de stat. Cu exceptia Anei Pauker, vaduva unui membru al unei familii evreiesti bine cunoscute in Romania de a carui moarte in URSS se spune ca era responsabila, acesti oameni erau necunoscuti opiniei publice romanesti. Singurul lider comunist care nu suferise o indoctrinare sovietica era ministrul justitiei, Patrascanu. Subminarea efectiva a statului roman a fost incredintata acestor comunisti, care actionau sub conducerea directa a elementului sovietic din Comisia Aliata de Control. Prezenta Armatei Rosii a inhibat o opozitie efectiva din partea majoritatii romanilor. Documentul prezentat aici a fost declasificat de CIA, insa din pacate nu este datat, fiind incadrat la declasificare ca datand din august 1944, desi continutul sau relateaza evenimente petrecute pana in ianuarie 1947. Intitulat "Romania: modalitatea de inrobire" documentul pare sa fi fost redactat de un om care cunostea in amanunt evenimentele de la Bucuresti, desi nici o propozitie nu-l deconspira ca fiind un martor ocular. Sinteza incearca sa surprinda mijloacele si metodele puse in practica de sovietici pentru a distruge sistemul politic si economic romanesc cat mai repede posibil, autorul documentului manifestand o vie simpatie fata de romani si Romania. Sinteza CIA de fata subliniaza neputinta SUA de a evita bolsevizarea Romaniei. Churchill si Stalin batusera de mult palma la Moscova cu privire la impartirea sferelor de influenta. Analistii americani nu puteau decat sa consemneze evenimentele si sa traseze coordonatele actiunii sovietice pentru a ingradi infiltrarea acestei forme de totalitarism si in alte zone ale globului. http://magic4.weblog.ro/2008-07-15/438010/Analiza-CIA-privind-SOVIETIZAREA.html