Casele Regale ale Europei (Video)
De curând, am descoperit o carte interesantă. Ea se intitulează De Koninghuizen van Europa (Casele Regale ale Europei), scrisă de Cyrille Boulay în franceză (cu titlul în original „Legendes Royales”) și tradusă în olandeză de populara editură belgiano-olandeză „Deltas”.
Așa am descoperit că două din fiicele Reginei Maria a României, soția Regelui Ferdinand I, au devenit: Regina Elisabeta a Greciei și Regina Maria a Iugoslaviei.
Maiestatea Sa Elena, mama Regelui Mihai, s-a născut prințesa Greciei și a Danemarcei. (Ea nu a devenit niciodată Regină.)
Regina Ana a României, soția Regelui României, este strănepoata Regelui Cristian al IX-lea al Danemarcei.
Regina Maria (soția Regelui Ferdinand I și bunica Regelui Mihai) s-a născut prințesa Marii Britanii. Fiică a Ducelui Alfred (al doilea fiu al Reginei Victoria a Marii Britanii), și a Marii Ducese Maria Alexandrovna (unica fiică a Țarului Rusiei Alexandru al II-lea), Regina Maria a fost nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii și a Țarului Rusiei Alexandru al II-lea. Iar, lucru de oricine știut - și în cartea discutată subliniat -, Regina Victoria a Marii Britanii mai este numită și „străbunica Europei”. Așa că, revin la ideea reținută de mine și afirmată de Marea Ducesă a Rusiei în „Cuvânt înainte”, că toți moștenitorii Caselor Regale de azi își au aceleași origini, toți formând o mare familie Regală: Marea Familie Regală a Europei, a cărei „străbunică” este Regina Victoria a Marii Britanii.
Am mai aflat de aici faptul că a fost la un pas ca originile Casei Regale a României să se tragă din Flandra (Belgia). Când, pe fondul instabilității interne ce se instalase datorită abdicării forțate a lui Cuza, și pentru a depăși aceste momente de nesiguranță politică cât mai repede, se propune ideea (mai veche, de altfel) aducerii unui prinț străin, urmând exemplul grecesc. În acest sens, s-au făcut propuneri prințului de Flandra, mezinul Regelui Leopold I al Belgiei. Însă acesta a refuzat, neavând garanția marilor puteri europene. Astfel, este propus și adus în țară prințul Carol de Hohenzollern-Sigmaringen.
În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor româneşti), Carol I a obţinut independenţa ţării, căreia i-a şi crescut imens prestigiul, a redresat economia şi a pus bazele unei dinastii. A construit în munţii Carpaţi castelul Peleş, care a rămas şi acum una dintre cele mai vizitate atracţii turistice ale ţării. În perioada sa au fost construite primele universităţi, la Iaşi, respectiv Bucureşti. După războiul ruso-turc, România a câştigat Dobrogea, iar Carol a ordonat ridicarea primului pod peste Dunăre, între Feteşti şi Cernavodă, care să lege noua provincie de restul ţării.
Adaugă un comentariu