Acţiunea de deshumare a lui Măhălean Ioniţă şi Moldovan Ioan, executaţi de Securitate în noaptea zilei de 5 octombrie 1949 în localitatea Sântejude-Vale din judeţul Cluj

În urma cercetărilor de teren efectuate în satul Sântejude-Vale, comuna Ţaga, judeţul Cluj, am reuşit să depistăm locul unde au fost îngropate cadavrele numiţilor MĂHĂLEAN IONIŢĂ şi MOLDOVAN IOAN, care au fost împuşcaţi de Securitate în noaptea zilei de 5 octombrie 1949.

Măhălean Ioniţă, zis a Puiuţului, s-a născut în anul 1892 în satul Sântejude, iar Moldovan Ioan, zis a Păvăloaiei, s-a născut în anul 1927 în satul Sântejude-Vale, ambele localităţi fiind astăzi arondate pe linie administrativă la comuna Ţaga, judeţul Cluj.

Cele două victime au făcut parte dintr-o organizaţie anticomunistă cunoscută sub denumirea de Partizanii Regelui Mihai. Organizaţia s-a constituit la Cluj în cursul anului 1948 din iniţiativa lui Alexandru Suciu, Gheorghe Mureşan, Lazăr Bondor şi Ionel Manu, toţi aceştia fiind simpatizanţi şi susţinători ai monarhiei române. Pe lângă denumirea de Partizanii Regelui Mihai, organizaţia mai este cunoscută şi sub numele de Partizanii Majestăţii Sale Regele Mihai I sau Armata Albă, ori, după unele surse, Garda Albă. Organizaţia s-a extins în localităţile urbane din apropierea Clujului, de la Turda şi până la Gherla, având foarte mulţi aderenţi în zona rurală din jurul acestor oraşe. Iniţiatorii îşi propuneau să lupte împotriva regimului comunist şi pentru readucerea regelui în fruntea ţării, de unde fusese îndepărtat în mod ilegal la sfârşitul anului 1947. Persoanele care au aderat la această organizaţie clandestină proveneau din medii sociale diferite, de la muncitori şi ţărani până la preoţi, notari, învăţători, profesori şi militari deblocaţi sau chiar activi. Gruparea a fost depistată de către Securitate, prin trădare, în luna mai 1949 pe când era încă în faza de constituire şi organizare. Zeci de oameni au fost arestaţi, anchetaţi, torturaţi şi apoi condamnaţi la mulţi ani de închisoare, unii fiind chiar omorâţi fără nici un fel de judecată. Unii dintre membrii organizaţiei, pentru a evita măsurile represive ale autorităţilor comuniste, au ales calea refugiului în păduri, angajându-se în rezistenţa armată.

Un centru de rezistenţă a fost reprezentat de satele din jurul oraşului Gherla. După ce Securitatea a început urmărirea şi anihilarea celor care aveau legătură cu această grupare anticomunistă, în satul Sântejude-Vale şi-au găsit loc de refugiu trei persoane, aceştia fiind Moldovan Ioan şi Măhălean Ioniţă, care sunt victimele din cazul nostru, precum şi Ţăgurean Dumitru. Cei trei au fost ascunşi, adăpostiţi şi alimentaţi de către localnicul Mureşan Simion, în gospodăria acestuia. Pe baza unor date obţinute din partea unor informatori, Biroul de Securitate din Gherla, aflat în subordinea Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului din Dej, a organizat în ziua de 5 octombrie 1949 o razie în satul Sântejude-Vale, cu scopul prinderii celor trei rezistenţi anticomunişti şi de identificare a sprijinitorilor acestora. Conform mărturiilor unor contemporani ai evenimentelor, la această acţiune au participat cadre de securitate şi miliţie, efectivul deplasat în teren fiind alcătuit din circa 30 de persoane. Gospodăria lui Mureşan Simion a fost înconjurată, obiectivul principal fiind reprezentat de şura în podul căreia se presupunea că se aflau ascunşi cei căutaţi. Soţia gazdei, Mureşan Ileana, şi un consătean, Moldovan Grigore, au fost obligaţi să urce în podul şurii şi să arunce jos fânul ce se afla acolo. Ca urmare, Măhălean Ioniţă, fiind şi mai în vârstă, s-a predat, iar ceilalţi doi au încercat să fugă. Moldovan Ioan a fost capturat imediat, însă Ţăgurean Dumitru a reuşit atunci să scape, fiind prins mai târziu, după trecerea unui oarecare timp. Acesta din urmă, după ce a fost arestat, a fost condamnat la pedeapsa cu închisoarea, executând aproape şase ani în mai multe penitenciare şi colonii de muncă.

După mărturiile unor persoane din Sântejude-Vale, Măhălean Ioniţă şi Moldovan Ioan, după ce au fost capturaţi au fost duşi la Securitatea din Gherla, de unde au fost readuşi în sat cu o maşină în cursul nopţii. Amândoi au fost apoi duşi până la marginea pădurii de pe dealul Ucişor, unde au fost executaţi prin împuşcare. Crima a fost înfăptuită în noaptea de 5 spre 6 octombrie, în jurul miezului nopţii. Cadavrele au fost îngropate a doua zi, chiar pe locul execuţiei, într-o groapă comună pe care au săpat-o rudele victimelor, aduse forţat pentru acest lucru de către securişti. Victimele au fost depuse în groapă fără sicriu, peste cadavre fiind pusă doar o pătură peste care s-a aruncat pământ. După execuţia celor doi, Securitatea l-a ridicat de acasă şi pe Mureşan Simion, născut în anul 1873, cel care i-a adăpostit şi ascuns pe cei trei. Şi acesta a fost împuşcat la marginea satului, în aceeaşi noapte, fiind îngropat apoi de către fiul său chiar pe locul execuţiei. Osemintele lui Mureşan Simion au fost deshumate de către CICCR la 22 octombrie 2009 în prezenţa unui procuror militar.

Uciderea lui Măhălean Ioniţă şi a lui Moldovan Ioan a fost înfăptuită de către cadre operative de Securitate ale căror nume nu le cunoaştem deocamdată, însă omorurile au fost ordonate de către colonelul Mihai Patriciu, directorul de atunci a Direcţiei Regionale de Securitate Cluj, unul din marii criminali dovediţi ai României comuniste. În acţiune a fost implicat şi maiorul Nicolae Briceag de la Dej, un alt mare criminal comunist, pe atunci şeful Serviciului Judeţean a Securităţii Poporului pentru fostul judeţ Someş.
CICCR, la cererea rudelor şi urmaşilor defuncţilor, organizează în ziua de marţi, 7 septembrie 2010, începând cu ora 9, acţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor lui Măhălean Ioniţă şi Moldovan Ioan. Căutările mormântului comun vor începe cu o zi înainte. Operaţiunea va fi executată de echipa de arheologi voluntari a CICCR, coordonată de dr. Gheorghe Petrov de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de care se vor afla Scrobotă Paul şi Groza Horaţiu, arheologi la muzeele din Aiud, respectiv Turda. La acţiune va participa şi domnul dr. Marius Oprea, coordonatorul Centrului de Investigare a Crimelor Comunismului din România.

Având în vedere că această dublă crimă a fost ordonată şi săvârşită de persoane care făceau parte din personalul angajat al Securităţii Statului de atunci, CICCR va înainta o sesizare penală către Parchetul Militar, instituţie care are competenţă de cercetare în astfel de cazuri.

Despre posibilităţile de acces spre locul unde se va desfăşura acţiunea CICCR. Sântejude-Vale este un sat situat în partea răsăriteană a judeţului Cluj. Accesul principal spre localitate se face din municipiul Gherla, urmându-se Drumul judeţean Gherla – Cămăraşu (DJ 109C). Din Gherla se parcurge o distanţă de aproximativ 13 km până în localitatea Sântioana, pe un drum asfaltat, apoi se părăseşte drumul judeţean şi se face la dreapta, urmându-se drumul comunal care duce spre satul Sântejude, calea de rulare nefiind asfaltată, însă bună pentru orice tip de autovehicul rutier. Din satul Sântioana, după parcurgerea a 3,8 km pe drumul comunal se ajunge în satul Sântejude-Vale, apoi se face la dreapta, spre biserica satului, încă 0,7 km. Până în acest punct accesul este posibil pentru orice mijloc auto, apoi drumul se continuă pe jos, urcându-se o pantă uşoară spre nord-vest, spre liziera pădurii de pe dealul numit Ucişor, distanţa între drum şi locul acţiunii fiind de aproximativ 250 de metri.
Napocanwes