La multi ani, Majestatea Voastra!

"Astazi vreau sa aducem un omagiu Regelui nostru Mihai I", scrie pe blogul personal liderul PNL Varujan Vosganian.

"Am crescut intr-o lume care ne-a educat stramb, spunandu-ne vrute si nevrute despre Casa regala. In Focsanii copilariei mele, inscriptiile amintind despre regii Romaniei erau sterse de pe statui.

Am avut marea sansa de a-l cunoaste pe Rege putin timp dupa decembrie 1989. L-am vizitat la Versoix in aprilie 1990, impreuna cu o echipa a Televiziunii Romane care i-a luat un interviu ce a fost transmis pe data de 10 mai a aceluiasi an. Am fost deosebit de impresionat de statura sa regala si de felul intelept in care mi-a vorbit. Romanii nu sunt pregatiti sa accepte din nou monarhia, mi-a spus atunci, si Romania are acum alte prioritati. Ca romanii nu erau pregatiti, e adevarat, dar ca Romania avea alte prioritati, Majestatea Sa, cu toata consideratia, probabil ca nu avea dreptate. Daca am fi avut puterea ori inspiratia de a restaura monarhia in 1990, evolutia tarii noastre si prestigiul sau international ar fi fost cu totul altele, am fi evitat conflicte sangeroase si rataciri istovitoare.

De figura Regelui Mihai se leaga amintiri dintre cele mai emotionante dar si dintre cele mai triste pe care le pastrez din acesti douazeci de ani. Vizitarea casei din Versoix si Regele aratandu-mi portretele regelui Carol si ale regelui Ferdinand. Regele, la Biserica Sf. Gheorghe, in primavara lui 1992, inconjurat de sute de mii de romani. Mihai I, citind testamentul sau regal, noua, liderilor partidelor politice, la jumatate de secol de la abdicare. Primindu-ma la Palatul Elisabeta, proaspat numit candidat de comisar European, in octombrie 2006, inainte de a pleca la Bruxelles.

Imi amintesc, insa, si de felul in care Regele a fost oprit, in 1990, la frontiera cu armele, pe motiv ca …nu are viza de intrare in tara. De teama viscerala pe care au resimtit-o atat Ion Iliescu dar si Emil Constantinescu fata de personalitatea sa. De refuzul Conventiei Democrate victorioase, dar devenite republicane dupa moartea lui Corneliu Coposu, de a-i oferi Regelui discursul de deschidere a noii legislaturi parlamentare 1996 – 2000. Si de atatea altele.

Nici astazi nu suntem scutiti de astfel de clipe triste. In 1944, militarii Armatei romane au eliberat, in ziua de 23 octombrie, orasul Carei, dar au asteptat pana in ziua de 25 octombrie pentru a trece frontiera, pentru a elibera ultima palma de pamant romanesc, in mod simbolic, de ziua Regelui. Astazi unii dintre aceiasi militari de atunci, deveniti ofiteri in retragere, protesteaza in fata Palatului Cotroceni pentru incalcarea drepturilor lor. Unii dintre ei au mers pana intr-acolo incat au dat foc portretului presedintelui. In timp ce ofiterii carora Mihai I le era comandant suprem au suportat ani grei de puscarie ori chiar martiriul pentru Regele lor. Cata diferenta… Si ce dovada tulburatoare ca Romania rataceste in afara propriei istorii…"

Varujan Vosganian