Protocolul regal – demnitate, respect și lucrul bine făcut
Interviu cu Sandra Gătejeanu Gheorghe, director de protocol al Casei Regale a României: "Protocolul regal impune un ritual care vine din demnitate, din respect şi din lucrul bine făcut la momentul potrivit"
Reporter: Sunteţi directorul de Protocol al Casei Regale a României. Ce presupune, mai exact acest lucru?
Sandra Gătejeanu Gheorghe: Jobul meu presupune o multitudine de activităţi şi pot spune că nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Directorul Protocolului coordonează vizitele oficiale ale familiei regale a României în străinătate dar şi călătoriile regale realizate în România de membrii familiilor regale străine la invitaţia Principesei Moştenitoare şi a Principelui Radu, păstrează legătura cu casele regale europene şi ale lumii, organizează prezenţa membrilor familiei regale române la evenimentele publice din ţară, se ocupă de legătura cu misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti dar şi cu misiunile României din străinătate, organizează evenimentele familiei regale, fie că este vorba despre jubilee sau seri ale Palatului Elisabeta, dineuri, ceremonii de decorări. Din păcate, în instituţiile din România nu se acordă o importanţă foarte mare acestui domeniu extrem de important atât pentru mediul public cât şi pentru cel privat. Eu sunt şi membră a Asociaţiei Române de Protocol, unde, împreună cu colegii mei, încercăm să răspândim cunoştinţele privind normele de protocol şi ceremonial.
R.: Ce statisfacţii vă aduce acest statut? V-aţi imaginat vreodată că veţi lucra cu Familia Regală?
S.G.G.: Pentru mine este un privilegiu şi o bucurie să pot lucra pentru Familia Regală a României. Nu poţi să nu fii fericit că pentru fiecare activitate reuşită membrii familiei regale îţi mulţumesc, că dacă eşti sunat peste program prima frază pe care o auzi este „Îmi cer scuze că vă deranjez în timpul dumneavoastră liber”. Pentru mine, şi cred că şi pentru colegii mei, Palatul Elisabeta este „casa” noastră, locul unde ne petrecem, cu plăcere, aproape toată ziua. La finalul studiilor universitare oscilam între o carieră în diplomaţie şi o carieră de magistrat dar destinul a făcut să colaborez cu Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai pentru nunta de diamant a Regelui Mihai şi Reginei Ana şi să rămân apoi în staff-ul familiei. Chiar şi înainte să lucrez pentru familia regală a României citeam foarte mult despre monarhiile lumii şi despre regalitatea europeană. Îmi amintesc şi acum luna mai 2004, când am urmărit la televizor nunţile regale ale principilor moştenitori din Danemarca şi Spania.
R.: Cum e Sandra Gătejeanu Gheorghe în afara Casei Regale?
S.G.G: Eu sunt şi colaborator extern în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti la disciplinele Drept Roman şi Istoria Statului şi a Dreptului Românesc şi lector la Institutul Diplomatic Român. De asemenea, sunt şi avocat în Baroul Bucureşti, dar, din păcate, timpul nu îmi permite să profesez atât de mult cât mi-aş dori. De multe ori se întâmplă să însoţesc membrii familiei regale a României în vizitele din ţară sau din străinătate şi atunci ziua mea este dedicată aproape în totalitate profesiei. În orice caz, reuşesc să îmi fac timp şi pentru sport, în patru-cinci zile din săptămână, pentru cinele cu familia şi prietenii şi pentru a merge la teatru, operă sau film.
R.: Aţi semnat două cărţi editate de Curtea Veche Publishing. Ce conţin paginile acestor două volume? Ce va găsi cititorul aici?
S.G.G.: Volumul „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” cuprinde foarte multe detalii interesante. Spre exemplu, vorbesc despre prima întâlnire a Principesei Moştenitoare cu Regina Elisabeta a II-a, despre modelele regale ale Principesei Margareta, despre prima călătorie pe care Alteţa Sa Regală a făcut-o în România, despre întâlnirea cu Principele Radu dar şi despre faptul că Principesa Margareta este prima moştenitoare a Coroanei României. În carte apar şi o serie de fotografii inedite: imagini din copilăria Principesei realizate chiar de Regele Mihai sau de la primele vizite în România dar şi fotografii ce surprind obiecte dragi Alteţei Sale Regale – rugăciunea Tatăl Nostru dactilografiată de Regele Mihai şi oferită Principesei când avea doar câţiva ani, tablourile preferate sau bijuterii primite în dar de la membrii familiei.
De asemenea, sunt foarte onorată pentru că volumul este deschis de cuvântul înainte al ASR Principelui Lorenz al Belgiei, poate unul dintre cei mai apropiaţi veri ai Principesei Margareta. Volumul „Monarhiile secolului XXI” a apărut la începutul acestui an, în coautorat cu colegul meu Ioan Luca Vlad. În carte sunt prezentate, din punct de vedere istoric, social şi cultural în cadrul civilizaţiilor din care fac parte, cele 44 de monarhii actuale. Sunt interesante şi detaliile despre protocolul şi genealogiile caselor regale, precum şi precizările asupra raporturilor dintre acestea şi familia regală a României. Pentru o imagine completă a ţărilor prezentate am ales să oferim şi informaţii punctuale, de natură statistică, privind geografia şi infrastructura fiecărei monarhii. Suntem extrem de fericiţi şi onoraţi că prefaţa volumului este semnată de Majestatea Sa Regina Ana a României, membrul familiei regale a României care se înrudeşte cu cele mai multe familii regale ale lumii. Şi în paginile acestui volum cititorii vor descoperi detalii interesante – spre exemplu că Andorra este astăzi ultimul stat care nu îşi poate desemna singur conducătorul şi care mai plăteşte tribut constând în patru jamboane, patruzeci de pâini şi vin; că nivelul de dezvoltare al Regatului Bhutan este măsurat prin „fericirea naţională brută” calculată prin raportare la bogăţia economică dar şi la binele sufletesc, familial şi personal al oamenilor; că Regina Elisabeta a II-a este şeful de stat care a semnat cele mai multe declaraţii de independenţă - 43 - pe parcursul domniei sale, care astăzi numără 61 de ani.
R.: De ce aţi ales aceste două subiecte pentru cărţile menţionate?
S.G.G.: Ideea scrierii volumului „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” a venit pentru a completa seria portretelor regale, începută cu câţiva ani în urmă, de către Alteţa Sa Regală Principele Radu - Elena. Portretul unei Regine (Editura Rao, 2007) şi Ana.Portretul Reginei (Curtea Veche Publishing, 2013).
Când am început să scriu volumul am plecat de la ideea că societatea actuală are nevoie de modele de leadership feminin, de persoane care, prin propriile acţiuni şi idei, generează dezvoltare. Pentru mine, Principesa Moştenitoare Margareta este un astfel de model, un lider care dă unitate şi sens identitar tuturor românilor. Principesa Moştenitoare este de aproape 25 de ani în România, perioadă în care a desfăşurat şi desfăşoară o serie de activităţi în folosul României şi al românilor. Consider că portretul Principesei Moştenitoare ar trebui să fie cunoscut de toţi românii. Volumul „Monarhiile secolului XXI” a fost gândit ca o carte prin care românii să afle câte ceva despre această formă de guvernământ, aşa cum există ea astăzi. Este esenţial şi faptul că am reuşit să ilustrăm legătura familiei regale a României cu toate celelalte familii regale ale Europei. De asemenea, am reuşit să obţinem o serie de fotografii inedite ce fac parte din arhiva familiei regale a României, din arhivele naţionale ale statului şi din arhivele diplomatice.
R.: Românii admiră Familia Regală şi, în acelaşi timp, sunt încercaţi de o uşoară curiozitate. Cum decurge o zi din viaţa Alteţelor Regale?
S.G.G.: Pentru Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare şi Principele Radu fiecare zi aduce ceva nou pentru că îşi desfăşoară activitatea în mai multe locuri şi pe mai multe planuri. Într-o zi lucrătoare la Palatul Elisabeta, Alteţele Lor Regale pot avea o audienţă, o întâlnire de lucru, pot consulta şi răspunde la corespondenţă, pot găzdui un dineu sau o recepţie seara. Dacă familia regală se află într-o călătorie în străinătate, programul cuprinde întâlniri cu ambasadori, oameni de afaceri, reprezentanţi ai diasporei, evenimente de strângere de fonduri pentru proiectele Fundaţiei sau conferinţe, vizite la instituţii de cultură. O zi la Săvârşin ar însemna supravegherea constantă a lucrărilor de refacere a castelului şi consultări cu arhitecţii, întâlniri cu echipa Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă, un tur al parcului şi al serelor, care cer, de asemenea, îngrijiri constante, şi o cină liniştită în familie.
R.: Care sunt proiectele de viitor ale dumneavoastră? Cum vedeţi anul 2014?
S.G.G.: În luna noiembrie a avut loc lansarea volumului „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” la Târgul de Carte Gaudeamus, în prezenţa Principesei Moştenitoare, a Principelui Radu şi a Principesei Elena. În perioada următoare vom încerca să lansăm cartea în cât mai multe oraşe din ţară. Urmatorul meu proiect editorial ar trebui să apară în prima jumătate a anului 2014 şi va fi dedicat etichetei regale. Voi încerca să realizez un volum care să surprindă ceremonialul şi protocolul ce însoţeşte fiecare eveniment regal. Protocolul regal impune un ritual care vine din demnitate, din respect şi din lucrul bine făcut la momentul potrivit.
Monitorul de Galaţi
Reporter: Sunteţi directorul de Protocol al Casei Regale a României. Ce presupune, mai exact acest lucru?
Sandra Gătejeanu Gheorghe: Jobul meu presupune o multitudine de activităţi şi pot spune că nicio zi nu seamănă cu cealaltă. Directorul Protocolului coordonează vizitele oficiale ale familiei regale a României în străinătate dar şi călătoriile regale realizate în România de membrii familiilor regale străine la invitaţia Principesei Moştenitoare şi a Principelui Radu, păstrează legătura cu casele regale europene şi ale lumii, organizează prezenţa membrilor familiei regale române la evenimentele publice din ţară, se ocupă de legătura cu misiunile diplomatice acreditate la Bucureşti dar şi cu misiunile României din străinătate, organizează evenimentele familiei regale, fie că este vorba despre jubilee sau seri ale Palatului Elisabeta, dineuri, ceremonii de decorări. Din păcate, în instituţiile din România nu se acordă o importanţă foarte mare acestui domeniu extrem de important atât pentru mediul public cât şi pentru cel privat. Eu sunt şi membră a Asociaţiei Române de Protocol, unde, împreună cu colegii mei, încercăm să răspândim cunoştinţele privind normele de protocol şi ceremonial.
R.: Ce statisfacţii vă aduce acest statut? V-aţi imaginat vreodată că veţi lucra cu Familia Regală?
S.G.G.: Pentru mine este un privilegiu şi o bucurie să pot lucra pentru Familia Regală a României. Nu poţi să nu fii fericit că pentru fiecare activitate reuşită membrii familiei regale îţi mulţumesc, că dacă eşti sunat peste program prima frază pe care o auzi este „Îmi cer scuze că vă deranjez în timpul dumneavoastră liber”. Pentru mine, şi cred că şi pentru colegii mei, Palatul Elisabeta este „casa” noastră, locul unde ne petrecem, cu plăcere, aproape toată ziua. La finalul studiilor universitare oscilam între o carieră în diplomaţie şi o carieră de magistrat dar destinul a făcut să colaborez cu Casa Majestăţii Sale Regelui Mihai pentru nunta de diamant a Regelui Mihai şi Reginei Ana şi să rămân apoi în staff-ul familiei. Chiar şi înainte să lucrez pentru familia regală a României citeam foarte mult despre monarhiile lumii şi despre regalitatea europeană. Îmi amintesc şi acum luna mai 2004, când am urmărit la televizor nunţile regale ale principilor moştenitori din Danemarca şi Spania.
R.: Cum e Sandra Gătejeanu Gheorghe în afara Casei Regale?
S.G.G: Eu sunt şi colaborator extern în cadrul Facultăţii de Drept a Universităţii din Bucureşti la disciplinele Drept Roman şi Istoria Statului şi a Dreptului Românesc şi lector la Institutul Diplomatic Român. De asemenea, sunt şi avocat în Baroul Bucureşti, dar, din păcate, timpul nu îmi permite să profesez atât de mult cât mi-aş dori. De multe ori se întâmplă să însoţesc membrii familiei regale a României în vizitele din ţară sau din străinătate şi atunci ziua mea este dedicată aproape în totalitate profesiei. În orice caz, reuşesc să îmi fac timp şi pentru sport, în patru-cinci zile din săptămână, pentru cinele cu familia şi prietenii şi pentru a merge la teatru, operă sau film.
R.: Aţi semnat două cărţi editate de Curtea Veche Publishing. Ce conţin paginile acestor două volume? Ce va găsi cititorul aici?
S.G.G.: Volumul „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” cuprinde foarte multe detalii interesante. Spre exemplu, vorbesc despre prima întâlnire a Principesei Moştenitoare cu Regina Elisabeta a II-a, despre modelele regale ale Principesei Margareta, despre prima călătorie pe care Alteţa Sa Regală a făcut-o în România, despre întâlnirea cu Principele Radu dar şi despre faptul că Principesa Margareta este prima moştenitoare a Coroanei României. În carte apar şi o serie de fotografii inedite: imagini din copilăria Principesei realizate chiar de Regele Mihai sau de la primele vizite în România dar şi fotografii ce surprind obiecte dragi Alteţei Sale Regale – rugăciunea Tatăl Nostru dactilografiată de Regele Mihai şi oferită Principesei când avea doar câţiva ani, tablourile preferate sau bijuterii primite în dar de la membrii familiei.
De asemenea, sunt foarte onorată pentru că volumul este deschis de cuvântul înainte al ASR Principelui Lorenz al Belgiei, poate unul dintre cei mai apropiaţi veri ai Principesei Margareta. Volumul „Monarhiile secolului XXI” a apărut la începutul acestui an, în coautorat cu colegul meu Ioan Luca Vlad. În carte sunt prezentate, din punct de vedere istoric, social şi cultural în cadrul civilizaţiilor din care fac parte, cele 44 de monarhii actuale. Sunt interesante şi detaliile despre protocolul şi genealogiile caselor regale, precum şi precizările asupra raporturilor dintre acestea şi familia regală a României. Pentru o imagine completă a ţărilor prezentate am ales să oferim şi informaţii punctuale, de natură statistică, privind geografia şi infrastructura fiecărei monarhii. Suntem extrem de fericiţi şi onoraţi că prefaţa volumului este semnată de Majestatea Sa Regina Ana a României, membrul familiei regale a României care se înrudeşte cu cele mai multe familii regale ale lumii. Şi în paginile acestui volum cititorii vor descoperi detalii interesante – spre exemplu că Andorra este astăzi ultimul stat care nu îşi poate desemna singur conducătorul şi care mai plăteşte tribut constând în patru jamboane, patruzeci de pâini şi vin; că nivelul de dezvoltare al Regatului Bhutan este măsurat prin „fericirea naţională brută” calculată prin raportare la bogăţia economică dar şi la binele sufletesc, familial şi personal al oamenilor; că Regina Elisabeta a II-a este şeful de stat care a semnat cele mai multe declaraţii de independenţă - 43 - pe parcursul domniei sale, care astăzi numără 61 de ani.
R.: De ce aţi ales aceste două subiecte pentru cărţile menţionate?
S.G.G.: Ideea scrierii volumului „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” a venit pentru a completa seria portretelor regale, începută cu câţiva ani în urmă, de către Alteţa Sa Regală Principele Radu - Elena. Portretul unei Regine (Editura Rao, 2007) şi Ana.Portretul Reginei (Curtea Veche Publishing, 2013).
Când am început să scriu volumul am plecat de la ideea că societatea actuală are nevoie de modele de leadership feminin, de persoane care, prin propriile acţiuni şi idei, generează dezvoltare. Pentru mine, Principesa Moştenitoare Margareta este un astfel de model, un lider care dă unitate şi sens identitar tuturor românilor. Principesa Moştenitoare este de aproape 25 de ani în România, perioadă în care a desfăşurat şi desfăşoară o serie de activităţi în folosul României şi al românilor. Consider că portretul Principesei Moştenitoare ar trebui să fie cunoscut de toţi românii. Volumul „Monarhiile secolului XXI” a fost gândit ca o carte prin care românii să afle câte ceva despre această formă de guvernământ, aşa cum există ea astăzi. Este esenţial şi faptul că am reuşit să ilustrăm legătura familiei regale a României cu toate celelalte familii regale ale Europei. De asemenea, am reuşit să obţinem o serie de fotografii inedite ce fac parte din arhiva familiei regale a României, din arhivele naţionale ale statului şi din arhivele diplomatice.
R.: Românii admiră Familia Regală şi, în acelaşi timp, sunt încercaţi de o uşoară curiozitate. Cum decurge o zi din viaţa Alteţelor Regale?
S.G.G.: Pentru Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare şi Principele Radu fiecare zi aduce ceva nou pentru că îşi desfăşoară activitatea în mai multe locuri şi pe mai multe planuri. Într-o zi lucrătoare la Palatul Elisabeta, Alteţele Lor Regale pot avea o audienţă, o întâlnire de lucru, pot consulta şi răspunde la corespondenţă, pot găzdui un dineu sau o recepţie seara. Dacă familia regală se află într-o călătorie în străinătate, programul cuprinde întâlniri cu ambasadori, oameni de afaceri, reprezentanţi ai diasporei, evenimente de strângere de fonduri pentru proiectele Fundaţiei sau conferinţe, vizite la instituţii de cultură. O zi la Săvârşin ar însemna supravegherea constantă a lucrărilor de refacere a castelului şi consultări cu arhitecţii, întâlniri cu echipa Asociaţiei de Dezvoltare Durabilă, un tur al parcului şi al serelor, care cer, de asemenea, îngrijiri constante, şi o cină liniştită în familie.
R.: Care sunt proiectele de viitor ale dumneavoastră? Cum vedeţi anul 2014?
S.G.G.: În luna noiembrie a avut loc lansarea volumului „Margareta. Portretul Principesei Moştenitoare” la Târgul de Carte Gaudeamus, în prezenţa Principesei Moştenitoare, a Principelui Radu şi a Principesei Elena. În perioada următoare vom încerca să lansăm cartea în cât mai multe oraşe din ţară. Urmatorul meu proiect editorial ar trebui să apară în prima jumătate a anului 2014 şi va fi dedicat etichetei regale. Voi încerca să realizez un volum care să surprindă ceremonialul şi protocolul ce însoţeşte fiecare eveniment regal. Protocolul regal impune un ritual care vine din demnitate, din respect şi din lucrul bine făcut la momentul potrivit.
Monitorul de Galaţi
Adaugă un comentariu