Discursul Alteței Sale Regale Principesa Moștenitoare Margareta, Sesiunea solemnă a Senatului României, 17 iunie 2014

Domnule Președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Coroana și Senatul României au stat alături timp de aproape un secol și jumătate. Este o onoare să pot reprezenta pe Majestatea Sa Regele Mihai, tatăl meu, la această sărbătoare a națiunii.

Senatul a fost construit, acum 150 de ani, ca o expresie a meritului personal, a simțului datoriei și a patriotismului. Instituția a fost creată de strămoșii noștri pentru a asigura libertăți publice și pentru a aduce echilibru și moderație.

Camera Superioară a Parlamentului este o instituție a viitorului. Ea reprezintă, alături de Camera Deputaților, supremul garant al democrației și libertăților noastre de mâine. Senatul este expresia identității naționale și a devenirii noastre statale.

În jubileul de astăzi se regăsește fiecare român în parte. De aceea, Familia Regală stă acum, ca și la început, alături de Camera Superioară a Parlamentului, cu dinamism și speranță.

În Constituția din 1866, Regele Carol I a susținut introducerea instituției Senatului și componența sa electivă. Camera Superioară a Parlamentului a fost prezentă: la proclamarea Independenţei, în 1877, la proclamarea Regatului, în 1881, la aniversarea a 40 de ani de domnie a Regelui Carol, în anul 1906.

În timpul Primului Război Mondial, Senatul s-a alăturat Familiei Regale în refugiu la Iaşi. Acolo a primit, din partea Regelui Ferdinand, misiunea de „a da neamului o nouă viaţă naţională şi de a colabora cu opera de statornicire a frontierelor fireşti ale unei Românii noi, sporite în întindere şi înălţate în prestigiu”.

În rândurile Senatului au intrat reprezentanţii tuturor provinciilor României Mari. Camera Superioară a Parlamentului a reflectat preocupările tuturor românilor pentru unitate naţională şi identitate europeană.

În perioada interbelică, a fost un element de stabilitate şi continuitate, având un rol important la consolidarea democraţiei, prin Constituţia din 1923. Reformat în 1938 ca o Cameră majoritar numită, Senatul nu a putut face față dictaturii şi domniei armelor.

După actul de la 23 August 1944, Regele Mihai a vrut revenirea la viaţa democratică, pe baza Constituţiei din 1923. Însă, impunerea guvernului comunist în 1945, a adus eliminarea Camerei Superioare, care era o piedică în calea instaurării dictaturii. Destrămarea democraţiei a însemnat şi dispariţia Senatului, pentru patru decenii.

El a fost reînfiinţat în anul 1990 şi a contribuit fundamental la dezvoltarea democraţiei româneşti. Senatul a condamnat ferm mineriadele din iunie 1990 şi septembrie 1991. El a fost locul unde reprezentanţii opoziţiei au exprimat puncte de vedere, asigurând un sistem de control al actelor puterii.

În ultimul deceniu, Familia Regală a fost prezentă de patru ori la şedinţele Camerelor reunite ale Parlamentului.

Pentru bunul mers al țării noastre în viitor, alături de marea familie europeană și Euro-Atlantică – am încrederea că Senatul României și celelalte instituții ale Statului vor consolida cu vigoare exercițiul democratic, pe care se sprijină Națiunea noastră.

Așa cum ne învață istoria, domnia legii are nevoie să stea deasupra conjuncturilor. Astfel, ne vom bucura de respect și de prestigiu în fața prietenilor și în fața adversarilor.

Acum o sută patruzeci și cinci de ani, Regele Carol I, strămoșul meu, a rostit în Mesajul Tronului o frază pe care doresc să o reamintesc:

"Europa ne poartă astăzi un viu interes. Să ne unim dară cu toţii, spre a dovedi că suntem un popor demn de această bunăvoinţă".

Așa să ne ajute Dumnezeu!

Margareta

Principesa Moștenitoare, Custodele Coroanei române

București, Palatul Parlamentului, 17 iunie 2014