Premiul Libertăţii pentru Rege

„Nu trebuie niciodată uitaţi românii şi pământurile româneşti care ne-au fost luate ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă!”

TESTAMENT // JURNAL de Chişinău oferă în acest an Premiul Libertăţii Regelui Mihai I al României

JURNAL de Chişinău conferă Premiul Libertăţii-2011 Regelui Mihai I al României ca simbol al unităţii şi independenţei neamului românesc, pentru curajul de a nu se fi dezis de jurământul său şi de a-i reprezenta pe toţi românii şi pământurile româneşti care au fost înstrăinate „ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă”. Basarabia se regăseşte în reflecţiile Coroanei Regale.

Majestatea Sa i-a îmbărbătat pe ostaşii români care au luptat pentru reîntregirea ţării (1941), prin recuperarea Basarabiei ocupate de sovietici. Nu a fost, însă, de acord cu depăşirea liniei Nistrului şi cu înaintarea Armatei Române în interiorul URSS, alături de armatele Germaniei naziste. În ciuda refuzului mareşalului Antonescu, la 23 august 1944, regele a hotărât trecerea României în tabăra aliaţilor săi tradiţionali.

Acest act de curaj a scurtat războiul cu şase luni şi a cruţat vieţile a sute de mii de oameni.

Din 1944, Majestatea Sa s-a opus din toate puterile instaurării autorităţilor comuniste (greva regală fiind apogeul acestor încercări). În cele din urmă, a fost obligat să abdice, la 30 decembrie 1947, sub ameninţarea uciderii, în caz de refuz, a 1000 de tineri deţinuţi de comunişti. Actul abdicării, semnat sub ameninţare, este ilegal şi lovit de nulitate. Mai mult, actul nu a fost niciodată sancţionat de Parlamentul României.
După Revoluţia din decembrie 1989, regele Mihai a militat pentru interesele României şi pentru eliberarea acesteia de sub dictatura comunistă şi, după 1989, pentru intrarea României în NATO şi în Uniunea Europeană.

Majestatea Sa a vizitat Basarabia în 2006 la inaugurarea Cimitirului Eroilor Români de la Ţiganca. Atunci Majestatea Sa a declarat: „Nu am mai călcat pe acest pământ din 1941 şi de aceea sunt foarte tulburat. Mulţumesc autorităţilor care au făcut posibil acest lucru. A fost un prilej de a recunoaşte anumite lucruri din trecut”.

Pentru prima dată de la abdicarea sa, după mai bine de 60 de ani, Majestatea Sa a rostit marţi, 25 octombrie curent, cu ocazia împlinirii vârstei de 90 de ani, un discurs în plenul Parlamentului României în cadrul căruia a avut pentru parlamentarii români următorul îndemn: „Nu trebuie niciodată uitaţi românii și pământurile româneşti care ne-au fost luate ca urmare a împărţirilor Europei în sfere de influenţă. Este dreptul lor să decidă dacă vor să trăiască în ţara noastră sau dacă vor să rămână separaţi. Europa de astăzi este un continent în care popoarele şi pământurile nu se schimbă ca rezultat al deciziilor politicienilor. Jurământul meu a fost făcut şi continuă să fie valabil pentru toţi românii. Ei sunt toţi parte a naţiunii noastre şi aşa vor rămâne totdeauna”. Fostul suveran al României împlineşte 90 de ani şi cu această ocazie a dorit să se adreseze Camerelor reunite ale Legislativului.

Premiul Libertăţii a fost instituit de ziarul „Jurnal de Chişinău” în 2009. Premiul este acordat pentru curaj şi consecvenţă în promovarea valorilor democratice şi ale statului de drept. În 2009, Premiul Libertăţii i-a revenit post-mortem lui Valeriu Boboc, tânărul în vârstă de 23 de ani, care şi-a pierdut viaţa în timpul protestelor anticomuniste din noaptea de 7 aprilie. În 2010, premiul i-a fost acordat jurnalistului Ernest Vardanian.

jurnal.md